Toți mafioții Președintelui nou ales

Multe din valorile pe care le promovează acum Usatîi îi erau străine atunci cînd era consilier principal de stat al fostului premier Vlad Filat. Funcția pe care o deținea nu l-a împiedicat să intervină pe lîngă Filat și, prin intermediul surorii sale, la Fondul Provocările Mileniului Moldova, pentru ca o licitație de reabilitare a drumurilor să fie cîștigată de compania austriacă „Strabag”.

Legăturile mafiote

Despre suspectarea lui Usatîi că ar fi comandat asasinarea lui Gherman Gorbunțov, jurnaliștii au epuizat multe rînduri. Presa a scris și despre compania offshore „Mep Limited”, reprezentată de Usatîi, care în 2011 a obţinut 78,71% din acțiunile Universalbank. Această bancă a fost controlată de Gorbunţov în perioada 2008-2011. Reamintim că Gorbunțov a fost victima unei tentative de asasinat la Londra.

În acelaşi context, Renato Usatîi a fost surprins în cîteva convorbiri telefonice cu Alexei Bucătaru, alias „Lioha Bucatari”, discutînd despre planul de recuperare a unor bani pe care bancherul Gorbunțov îi datoria unor oameni de afaceri ruşi şi despre care Usatîi pretindea că îi reprezintă în Moldova. Bucătaru s-a aflat în anturajul lui Malhaz Djaparidze. Ultimul a fost un hoţ în lege, care a murit în 2008. Cel mai interesat este că în timpul discuţiilor telefonice a fost pomenit şi numele lui Victor Averin, alias „Avera”, membru al temutului sindicat criminal rus „Solntsevscaya Bratva”.

De cînd a intrat în politică, Usatîi a beneficiat şi beneficiază de suport financiar şi prin intermediul grupărilor interlope stabilite în Rusia, membrii cărora au trăit anterior în Republica Moldova. Grigore Karamalak, alias Bulgaru, omul de afaceri Serghei Glinka şi Veaceslav Platon, care acționează prin Iuri Nedoseikin, fost vicepreședinte al Consiliului de Administrație (2008) și acționar al Moldindconbank.

Usatîi, homo sovieticus ori mafiot post-sovietic?

Într-un inter­viu pen­tru revista „VIP Magazin”, acor­dat în Sep­tem­brie 2013, Usa­tîi se auto­ca­rac­te­riza ca fiind „un om sovi­e­tic şi sper că aşa voi rămîne toată viaţa mea”. Spunea că şi-ar dori să vadă din Republica Moldova un al doilea Belarus. „Nu am nimic împo­triva oame­ni­lor din SUA şi a cetă­ţe­ni­lor UE, dar urăsc poli­tica pe care o pro­mo­vează ame­ri­ca­nii şi euro­pe­nii, în spe­cial în afara sta­te­lor lor”, mai spunea el pentru Vip Magazin. 

În alte apariţii publice a spus că va denunţa Acordul de Asociere semnat cu Uniunea Europeană şi că va transforma Ambasada SUA şi alte misiuni diplomatice străine la Chişinău în cluburi de karaoke dacă diplomații străini se vor implica în treburile interne ale Republicii Moldova. Într-un articol din Noiembrie 2014, „Ziarul de Gardă” cita surse anonime, care au lucrat la CFM în aceeaşi perioadă cu Usatîi, care spuneau că viitorul politician ar fi fost implicat în contrabandă cu ţigări, vin sau chiar droguri prin intermediul rutelor de tren, în special cele spre Moscova şi Bucureşti. În declaraţiile de avere depuse de către Renato Usatîi la CEC, a indicat că deţine două case şi patru terenuri în Federaţia Rusă, şase automobile şi peste 580 de mii de acţiuni la gigantul „Gazprom”.

Numele lui Renato Usatîi a apărut în presa moldovenească în 2011, în contextul unor reglări de conturi dintre oameni de afaceri ruşi care îşi disputau banii din Universalbank, o bancă ce va fi lichidată silit în 2012. În Septembrie 2011, Usatîi a organizat o conferinţă de presă în cadrul căreia a declarat că reprezintă compania Mep Limited, care a cumpărat acţiunile Universalbank. Pînă la acea vreme se ştia că proprietarul băncii era controversatul milionar rus Gherman Gorbunţov, supranumit de presa rusă „bancherul negru”, care deţinea pachetul majoritar la această bancă din 2008. Gorbunţov a acuzat imediat că este vorba de un atac rider, sau deja celebrele legalizări în instanţele moldovenești ale unor decizii emise în spațiul CSI.

„În anul 2008 trei firme din Rusia au împrumutat lui Gorbunţov 5 milioane de dolari. În 2009 aceste trei firme au cesionat dreptul alteia, a patra firmă din Rusia. În 2010, firma din Rusia cesionează dreptul de a solicita de la Gorbunţov datoria, aşa-numita datorie unei firme din Panama. […] Se efectuează tranzacţia bursieră la suma de 24 de milioane, ca apoi executorul judecătoresc s-o transfere cui? Cumpărătorului nou din insulele Seychelles, iarăși în offshore”, avea să declare Europei Libere, în septembrie 2011, avocatul instituției Valeriu Andronic. „Preluarea”, mai spunea avocatul, s-a făcut în aproape jumătate de an, fără ca Gorbunţov să-şi dea seama.

Renato Usatîi, însă, avea o altă versiune: „O companie rusească de la care Gorbunţov a împrumutat aproximativ 5,5 milioane de dolari a transmis dreptul de a recupera banii unei companii din Panama. Aceasta s-a adresat în judecată în Republica Moldova şi a cerut banii. Judecata i-a dat cîștig de cauză, a pus sechestru pe acţiuni, iar acestea ne-au fost vîndute nouă”.

Fiind cercetat în cîteva dosare penale, Gherman Gorbunţov a fugit din Republica Moldova în Marea Britanie şi a fost dat în urmărire de autorităţile moldovenești. Despre el, Pro TV Chişinău scria că ar fi deţinut cel puţin opt bănci din Rusia, multe fiind implicate în spălare de bani şi evaziuni fiscale.

În Martie 2012, Gorbunţov a fost împușcat la Londra, de Vitalie Proca, dar a supraviețuit. După recuperare, avea să declare că patru oameni de afaceri ruşi s-ar afla în spatele tentativei de asasinat. Aceştia ar fi dat ordin să fie ucis, deoarece urma să facă o declaraţie în calitate de martor privind o tentativă de omor a unui alt bancher rus, care a avut loc la Moscova în 2009. Cei patru ar fi fost implicaţi şi în preluarea băncii Universalbank.

Ulterior, jurnaliştilor de la Antena 1 şi RISE Project, Gorbunţov le va spune că cel care a comandat asasinatul a fost Renato Usatîi.

Declaraţiile omul de afaceri rus par să fie confirmate de cîteva interceptări telefonice făcute de serviciile secrete moldovenești cu doar cîteva luni înainte de atac, au scris jurnaliştii RISE Project în cadrul proiectului „Asasin în lege”. Usatîi a declarat public însă că nu are nici o legătură cu asasinatul lui Gorbunţov, susţinînd că, dimpotrivă, Gorbunţov ar fi urmărit o eventuală lichidare a sa. Într-o discuţie neoficială, cu camera ascunsă, jurnaliştilor RISE le va spune însă că a fost trimis la Chişinău de „băieţii de la FSB şi de la Kremlin”.

„La mine [la firmă] ultima data Fiscul a venit cu cinci ani în urmă, adică ei ştiu că accesul este interzis”, va povesti Renato Usatîi jurnalistului român Mihai Munteanu despre legăturile sale cu FSB şi oamenii sus-puşi de la Kremlin, potrivit unor înregistrări ajunse în presă din greşeală. Imediat după tentativa de asasinat, site-ul rusesc „Kriminalnaia Rossia” a publicat o înregistrare a unei discuţii pe Skype dintre Gherman Gorbunțov şi Renato Usatîi, care avusese loc înainte de tentativa de omor. În acea înregistrare, cei doi vorbesc în limbaj licenţios ca între amici, iar Usatîi îi propune fostului proprietar al băncii să-l ajute „să claseze dosarele penale” aflate pe rol la Procuratură, fostul CCCEC (actualul Centru Naţional Anticorupţie) şi alte instituţii din Republica Moldova.

În investigaţia RISE, Usatîi avea să declare că are „prieteni” printre procurori, şefi de la Poliţie, ofiţeri de securitate, judecători, care îi oferă interceptări sau alte informații necesare. O parte din datele operative oferite lui Usatîi erau obţinute contra cost, o spune politicianul pro-rus reporterilor RISE. În cîteva înregistrări ce datează din Iunie 2013, făcute în cursul investigației pentru filmul documentar „Asasin în Lege”, Usatîi spune că-l plăteşte pe Alexandru Jizdan, cel care a devenit la 20 Ianuarie ministru de Interne, fos­tul şef al Depar­ta­men­tu­lui Ser­vi­cii Ope­ra­tive din cadrul Minis­te­ru­lui de Interne. Totodată, Usatîi le-a spus ziariştilor că el a aranjat o întîlnire între Jizdan şi Vlad Plahotniuc, prin Dorin Damir, președintele Federației de K1 din Moldova şi un apropiat al lui Plahotniuc. Iar pe Jizdan, zice Usatîi, l-a cunoscut prin Vlad Filat.

În şirul legăturilor cu lumea interlopă se înscrie şi relaţia sa cu Gri­gori Kara­ma­lak (alias Bul­garu’). Des­pre Kara­ma­lak s-a spus că a fon­dat, în anii ‘90, gru­pa­rea cri­mi­nală „Boiana Grup”. În acea peri­oadă, îna­inte de a fugi în Rusia, Kara­ma­lak a finanţat mai multe par­tide. Acesta a recu­nos­cut că i-a spri­ji­nit finan­ciar pe comu­ni­ş­tii lui Voro­nin, dar şi pe fos­tul Preşe­dinte Petru Lucin­schi, îna­inte de a deveni Preşe­dinte, în 1996, scria „Ziarul de Gardă”.

Totodată, potrivit Ziarului de Gardă, Usa­tîi a apă­rut în trei înre­gis­trări tele­fo­nice din Iarna 2011-2012, vor­bind cu şi des­pre lideri din lumea cri­mi­nală. Cel mai mult, Usa­tîi a dis­cu­tat cu Ale­xei Bucă­tari, zis „Lioha Bucă­tari”, des­pre care presa a scris că ar fi fost „loco­te­nen­tul” lui Malhaz Dja­pa­ri­dze – un „hoţ în lege” mol­do­vean, care, în 2008, a murit în închisoare. După moar­tea aces­tuia, Bucă­tari, pe care Usa­tîi îl numea „brat”, a pri­mit titlul de „bla­tnoi”, cin acor­dat în lumea inter­lopă. Iată ce declara direc­to­rul CNA, Vio­rel Che­traru, des­pre Renato Usa­tîi, în 2012: „Din punc­tul nos­tru de vedere, Usa­tîi este un per­so­naj con­tra­dic­to­riu, cu o repu­ta­ţie îndo­iel­nică. Este impli­cat în mai multe scan­da­luri şi situ­a­ţii de con­flict. A fost văzut în com­pa­nia unor indi­vizi din lumea inter­lopă. Se crede impor­tant, fiindcă i s-au des­chis peste tot uşile. Nu este clar nici rolul său în pre­lu­a­rea, printr-o hotă­rîre a instanţei foarte eva­zivă, a Uni­ver­sal­bank. (va urma)

Mihai CONȚIU