În metroul din capitala nordică a Rusiei, Sankt Petersburg, a avut loc o acțiune teroristă în care 14 oameni au decedat. Asemenea lucruri, din păcate, deja nu mai sînt rare în Europa. Cu cîteva săptămîni înainte, o tragedie similară a avut loc la Londra, iar anterior – în Paris, Berlin, Bruxelles.

Ceea ce sare în ochi în primul rând, este reacția diferită a oamenilor care s-au pomenit la locul actului terorist. Dacă în fotografiile din orașele occidentale vedem fuga în panică a supraviețuitorilor, camerele din Sankt Petersburg au fixat un fenomen invers: majoritatea din cei aflați la fața locului încercau să-i ajute pe cei care au avut de suferit. Această deosebire indică în mod cert asupra diferenței de mentalitate, precum și asupra individualismului din Occident.

O altă diferență evidentă între acțiunile teroriste din Occident și cele din Rusia constă în atitudinea față de victime, care devine deja o noțiune politică și nu au nimic comun cu compătimirea sau solidaritatea. Mai curînd, în acțiunile Occidentului se întrevăd anumite planuri și aplicarea lor nemiloasă. Probabil din acest motiv capitalele europene nu au arborat drapelul rusesc ca semn de solidaritate, ceea ce deja devenise o tradiție. Doar Israelul, care de mai mult timp luptă cu terorismul, a exprimat condoleanțe profunde.

În societatea occidentală există mai demult politicieni care, cu o patimă la limita demenței, îl acuză de toate pe Putin. Cu atît mai straniu este că presa occidentală se declară îngrijorată de faptul că Rusia poate recurge (în limitele hotarelor sale) la măsuri de securitate, pe care Occidentul le aplică demult. Căci despre ce mai poate fi vorba decît despre ”consolidarea structurii puterii și lărgirii împuternicirilor serviciilor secrete”? Sau despre declararea stării de urgență, ceea ce a făcut Franța după acțiunile teroriste din 13 septembrie 2015? Adică, ceea ce are dreptul să facă Occidentul pentru consolidarea securității sale, nu ar avea dreptul să facă Rusia?

Moscova, spre deosebire de Occident, întotdeauna a compătimit victimele terorismului din orice țară. În plus, reacția Kremlinului la acțiunile teroriste întotdeauna au fost pragmatice, fără a recurge la modificări instituționale în legislație, în timp ce Occidentul, în primul rând SUA, ascundea după discursurile patetice patriotice propria impotență și responsabilitate.

Este important și faptul că Putin de mai mult timp optează pentru colaborarea internațională în combaterea terorismului, iar Occidentul, cel puțin, ezită. Încă la Adunarea Generală a ONU din septembrie 2015 președintele rus a propus crearea unei coaliții internaționale antiteroriste, inițiativă respinsă de Occident.

Încă un factor important în combaterea terorismului este mentalitatea rusă. Spre deosebire de occidentalii fricoși și alintați, care au uitat de solidaritate și compătimire, rușii sînt gata la limita sacrificiului să se implice pentru a ajuta persoane necunoscute, dar rănite.

După Печат, Serbia