Oamenii de ştiinţă ştiu de mult timp că păsările marine ingerează microparticule de plastic, pe care le confundă cu hrana. Conform unui studiu, aceste deşeuri nu doar obstrucţionează sau tranzitează stomacul, ci perturbă echilibrul întregului sistem digestiv, relatează AFP, potrivit agerpres.

Studiind tractul digestiv a două specii de păsări marine din Oceanul Atlantic, Fulmarus glacialis şi Calonectris borealis, cercetătorii au constatat că particulele minuscule de plastic le distrug acestora microflora intestinală – un set complex de microorganisme, care include bacterii bune şi rele.

Practic, cu cît pasărea înghite mai multe microparticule de plastic, cu atît numărul bacteriilor gastrice, majoritatea benefice, se diminuează, în timp ce agenţii potenţial patogeni proliferează.

Studiul publicat în jurnalul ştiinţific Nature Ecology & Evolution prezintă, de asemenea, o proliferare a microbilor rezistenţi la antibiotice şi dezvăluie că anumite tipuri de microplastice ar putea elibera şi substanţe chimice care perturbă microflora intestinală a păsărilor.

Microplasticele, derivate din descompunerea produselor din plastic în mediul înconjurător, se găsesc pe tot globul, de la cele mai adînci gropi oceanice pînă în vîrful Muntelui Everest şi în majoritatea lanţurilor trofice animale. La om, acestea au fost detectate în sînge, laptele matern şi placentă.

Studiul confirmă rezultate anterioare conform cărora ingestia prelungită de microplastice provoacă aşa-numita disbioză intestinală, un dezechilibru între bacteriile sănătoase şi bacteriile nocive din tractul digestiv.

Implicaţiile pot fi semnificative deoarece, ca şi păsările, numeroase specii, inclusiv oamenii, prezintă în sistemul digestiv o microfloră intestinală importantă.

„Este o întreagă simbioză care are loc, atît la păsări, cît şi la oameni”, a declarat pentru AFP Gloria Fackelmann, de la Universitatea din Ulm, Germania, autoare principală a studiului.

Diversitatea acestei flore intestinale este adesea o garanţie a unei bune digestii şi contribuie la întărirea sistemului imunitar. Însă, unii dintre aceşti microbi şi bacterii pot avea, de asemenea, un efect dăunător asupra sănătăţii şi pot provoca boli, chiar dacă pentru moment efectul precis al fiecăruia dintre ei asupra organismului este încă insuficient definit.

Însă, în ansamblu, tot mai multe studii evidenţiază efectele nocive ale microparticulelor de plastic – cu diametrul sub cinci milimetri – asupra sănătăţii vieţuitoarelor.

La oameni, prezenţa lor poate provoca reacţii alergice şi leziuni celulare, iar substanţele chimice pe care le conţin au fost, de asemenea, asociate cu riscuri crescute de cancer, probleme de reproducere şi mutaţii la nivelul ADN-ului.

Autorii studiului şi-au exprimat speranţa că descoperirile lor în urma analizelor efectuate pe păsări marine vor conduce la studii conexe asupra oamenilor.

„Dacă această substanţă artificială (plasticul) poate modifica microflora intestinală, cred că ar trebui să le dea oamenilor de gîndit”, a declarat Fackelmann.