Îngrijorată de conflictul din Ucraina vecină, Republica Moldova are nevoie «astăzi mai mult ca oricînd» de o perspectivă clară de aderare la Uniunea Europeană, a declarat ministrul de externe moldovean, Natalia Gherman, într-un interviu pentru AFP.

«Oferirea unei perspective europene Republicii Moldova este astăzi mai importantă ca oricînd în contextul unei situaţii regionale tensionate, care prezintă multe provocări», a subliniat Gherman, membră a Partidului Liberal-Democrat (PLDM, proeuropean).

Cu mai puţin de două luni înaintea summitului Parteneriatului Estic de la Riga (21-22 mai), Chişinăul insistă «ca uşile UE să rămînă deschise» pentru ţările dintre cei şase parteneri (Ucraina, Republica Moldova, Belarus, Georgia, Armenia şi Azerbaidjan) care îndeplinesc condiţiile de aderare.

«Sperăm ca această abordare vizionară să fie reflectată în documentele summitului», a subliniat ministrul, în contextul în care nu există astăzi un consens pe această temă.

Fosta republică sovietică cu o populaţie de 3,5 milioane de locuitori, în majoritate vorbitori de limba română, mai are încă un drum lung de parcurs înainte de a putea să depună cerere de aderare la UE, adaugă AFP.

Bruxellesul a lăudat recent succesele înregistrate în 2014, dar a subliniat că eforturi importante mai sînt de făcut în special în ceea ce priveşte reforma justiţiei şi lupta împotriva corupţiei.

Cele trei partide proeuropene la putere pînă în noiembrie trecut nu au reuşit să-şi reînnoiască alianţa în urma alegerilor electorale de la 31 noiembrie şi Republica Moldova este condusă în prezent de un guvern minoritar format din partidele democrat-liberal (PLDM) şi democrat (PDM), susţinut de comunişti.

Occidentul este sceptic faţă de capacitatea guvernului de a menţine cursul spre integrarea europeană; comuniştii nu-şi ascund sentimentele lor antieuropene.

Astfel data la care Republica Moldova intenţionează să depună cererea de aderare rămîne neclară, în timp ce în trecut a fost evocată luna mai.

«Trebuie să atingem o masă critică pozitivă în aplicarea reformelor înainte de a putea depune cererea de aderare, în coordonare cu partenerii noştri europeni», a recunoscut Natalia Gherman.

Pentru cea mai săracă ţară din Europa, aflată între Ucraina şi România, aderarea la UE ar reprezenta, în opinia Chişinăului, antidotul împotriva tendinţelor separatiste în autoproclamata republică Transnistria (o fîşie de pămînt cu 500.000 de locuitori rusofoni în estul ţării) şi în Găgăuzia (regiune din sudul republicii populată de rusofoni şi turcofoni).

«Integrarea europeană este cea mai bună cale de reunificare a ţării, deoarece beneficiile sînt resimţite de toţi; este mai bună decît orice strategie abstractă» împotriva separatismului, a insistat şefa diplomaţiei moldovene.

În sprijinul afirmaţiei sale, ea a menţionat impactul pozitiv al apropierii în creştere faţă de UE, în special, în urma semnării în luna iunie a Acordului de asociere, care a început să reducă ostilitatea faţă de Europa şi nostalgia faţă de URSS (sentiment extrem de prezent mai ales în Transnistria).

«Circa 75.000 de locuitorii ai Transnistriei au primit paşaport moldovenesc», ceea ce le-a permis să călătorească fără viză în spaţiul UE, în timp ce 30% din exporturile din această regiune care vizau înainte doar Rusia vor merge de acum pe piaţa unică», a mai spus ministrul moldovean de externe.

Sursa: Agerpres