Pe parcursul anului 2021, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a înregistrat 630 de cereri îndreptate împotriva Republicii Moldova, cu 20% mai multe decît în 2020. „Anul 2020 a fost un an pandemic și activitatea CEDO cumva a fost periclitată de pandemie, ceea ce a dus la o scădere a numărului de cereri. Cifra (din 2021, n.r.) este similară anului 2019, an pre-pandemic”, a declarant în cadrul unei conferințe de presă la IPN, Daniel Goinic, consilier juridic la Centrului de Resurse Juridice (CRJM).

În 2021, moldovenii s-au adresat de trei ori mai frecvent la CEDO decît media europeană. 630 de cereri este o cifră destul de mare raportată la populația țării și aici Moldova se află pe locul 12 din cele 47 de țări membre ale Consiliului Europei, a precizat consilierul CRJM.

La 31 decembrie 2021, 1038 de cereri depuse de reclamanți din Republica Moldova încă așteptau examinarea, 92% fiind cu șanse mari de succes. Pînă la aceeași dată, CEDO a pronunțat 541 de hotărîri în cauzele moldovenești, dintre care 68 – în 2021. Cifra este una dintre cele mai mari dacă e să vorbim de numărul de hotărîri pronunțate într-un an.

Din cauzele pendinte la CEDO, peste 20% au fost comunicate deja Guvernului. 70% sînt examinate în complete de 3 sau 7 judecători. Iar 7% sînt cereri alocate unui singur judecător și par, la prima vedere, a fi inadmisibile.

În total în 2021 CEDO a înregistrat peste 42 de mii de cereri, 43% dintre care fiind îndreptate împotriva a două țări: Turcia și Federația Rusă. Din cele 70 de mii de cereri aflate pe rol, peste 70% erau îndreptate împotriva a patru state: Federația Rusă, Turcia, Ucraina și România. Moldova se află pe locul 11. În 2021 CEDO a pronunțat peste o mie de hotărîri, cu 27% mai mult decît în 2020, 47% dintre acestea vizau Federația Rusă, Ucraina și România. Moldova s-a plasat pe locul cinci.

În 2021 au fost state împotriva cărora Curtea nu a pronunțat nicio hotărîre de condamnare, precum Cehia, Finlanda sau Irlanda sau state care au una sau două hotărîri pronunțate împotriva lor, precum Suedia, Estonia sau Germania. De aici se poate trage concluzia despre eficiența justiției în aceste state, a remarcat Daniel Goinic.

Potrivit președintelui CRJM, Vladislav Gribincea, numărul mare de cereri la Curtea Europeană vorbește despre disfuncțiile din sistemul judecătoresc. Sistemul de justiție și procurorii trebuie să-și facă treaba. De asemenea, trebuie îmbunătățite condițiile de detenție și autoritățile să-și schimbe atitudinea față de respectul vieții private și a dreptului de proprietate. În opinia sa, orice sistem nu se va schimba dacă nu va fi „presat” să se schimbe. O soluție bună ar fi existența unui sistem național clar de monitorizare a ce se întîmplă după o decizie a CEDO. Și anume, obținerea de compensații de către reclamant și neadmiterea de violări pe parcurs de către stat.

Sursa: IPN