Şeful Meta, Mark Zuckerberg, spune că regretă că a cedat în faţa a ceea ce a spus că a fost o presiune din partea Administraţiei Biden pentru ”a cenzura” conţinutul de pe Facebook şi Instagram în timpul pandemiei de coronavirus, relatează BBC.

Într-o scrisoare trimisă preşedintelui unei Comisii a Camerei Reprezentanţilor din SUA, el a declarat că funcţionari de rang înalt, inclusiv unii de la Casa Albă, au făcut presiuni asupra Meta în 2021 pentru a elimina conţinut.

La rîndul ei, Casa Albă şi-a apărat acţiunile, spunînd că a încurajat ”acţiuni responsabile pentru a proteja sănătatea şi siguranţa publică”.

Zuckerberg a mai spus că firma sa de social media a ”retrogradat” pentru scurt timp conţinutul referitor la fiul lui Joe Biden, Hunter, înainte de alegerile din 2020, după ce FBI a avertizat cu privire la ”o potenţială operaţiune de dezinformare rusească”. Conţinutul nu s-a dovedit a fi parte a unei astfel de operaţiuni, a subliniat Zuckerberg.

Referindu-se la conţinutul legat de Covid, Zuckerberg a scris: ”În 2021, înalţi funcţionari din Administraţia Biden, inclusiv de la Casa Albă, au făcut presiuni repetate asupra echipelor noastre timp de luni de zile pentru a cenzura anumite conţinuturi despre Covid-19, inclusiv cele din zona umor şi satiră, şi au exprimat multă frustrare faţă de echipele noastre atunci cînd nu am fost de acord. Am făcut unele alegeri pe care, cu beneficiul retrospectiv şi al noilor informaţii, nu le-am mai face astăzi. Cred că presiunea Guvernului a fost greşită şi regret că nu am fost mai deschişi în această privinţă”, a mărturisit patronul Meta.

Zuckerberg dă asigurări că el şi Meta ar fi gata să ”riposteze”, dacă ceva similar s-ar întîmpla în viitor.

Scrisoarea sa a fost adresată lui Jim Jordan, preşedintele Comitetului judiciar al Camerei Reprezentanţilor, care a investigat moderarea conţinutului pe platformele online.

Republicanii au afirmat că scrisoarea reprezintă ”o mare victorie pentru libertatea de exprimare”. Ei au spus că Zuckerberg a recunoscut practic ”că Facebook i-a cenzurat pe americani”.

În scrisoarea datată 26 August, Zuckerberg a declarat Comitetului judiciar al Camerei Reprezentanţilor din SUA că regretă că nu a vorbit mai devreme despre această presiune a Casei Albe, precum şi despre unele decizii pe care proprietarul Facebook, Instagram şi WhatsApp le-a luat cu privire la eliminarea anumitor conţinuturi.

Într-o declaraţie pentru site-ul Politico, Casa Albă şi-a susţinut acţiunile. ”Poziţia noastră a fost clară şi consecventă: credem că societăţile de tehnologie şi alţi actori privaţi ar trebui să ia în considerare efectele pe care acţiunile lor le au asupra poporului american, făcînd în acelaşi timp alegeri independente cu privire la informaţiile pe care le prezintă”, a transmis Casa Albă.

Scrisoarea lui Zuckerberg intervine în plină controversă legată de moderarea de conţinut pe platformele sociale. Rivalul lui Zuckerberg, Elon Musk, proprietarul X, care i-a restabilit contul lui Donald Trump, este cunoscut ca un susţinător al ”libertăţii de exprimare”. De asemenea, Pavel Durov, fondatorul Telegram, şi el un apărător al libertăţii de exprimare, a fost arestat în weekend în Franţa pentru infracţiuni pe care reţeaua sa de mesagerie le-a permis din cauza lipsei moderării de conţinut.

Comentariile lui Zuckerberg cu privire la Hunter Biden se referă la povestea unui laptop care a fost abandonat de fiul preşedintelui la un atelier de reparaţii din Delaware, după cum a relatat pentru prima dată New York Post.

Publicaţia a afirmat că e-mailurile găsite pe computer sugerau că afacerile sale în străinătate au influenţat politica externă a SUA în timp ce tatăl său era vicepreşedinte.

Preşedintele şi familia sa au negat orice infracţiune.

Povestea a devenit o temă notabilă de discuţie şi atac a dreptei în SUA şi un subiect de dispută, deoarece unele platforme de social media au cenzurat conţinutul.

”Privind retrospectiv, nu ar fi trebuit să retrogradăm această poveste”, a scris Zuckerberg. ”Ne-am schimbat politicile şi procesele pentru a ne asigura că acest lucru nu se va mai întîmpla”, le spune el congresmenilor.

Zuckerberg a mai spus că nu intenţionează să mai contribuie la susţinerea infrastructurii electorale. În 2020, el a donat 400 de milioane de dolari prin intermediul iniţiativei sale filantropice Chan Zuckerberg Initiative, care era destinată să ajute birourile guvernamentale să desfăşoare alegerile în timpul pandemiei. Cu toate acestea, informaţiile eronate s-au răspîndit rapid pe reţelele sociale, acuzîndu-l pe Zuckerberg că s-a folosit efectiv de o lacună pentru a ocoli limitele maxime ale donaţiilor, în încercarea de a face ca Biden să fie ales.

Zuckerberg a declarat că donaţiile sale ”au fost concepute pentru a fi nepartizane”.

”Totuşi, în ciuda analizelor pe care le-am văzut şi care arată contrariul, ştiu că unii oameni cred că această activitate a avantajat un partid în detrimentul celuilalt. Scopul meu este să fiu neutru şi să nu joc un rol într-un fel sau altul nici măcar să par că joc un rol, aşa că nu am de gînd să fac o contribuţie similară în acest ciclu electoral”, a asigurat mogulul social media.