Oamenii de știință sunt prudenți, dar încep să fie optimiști că varianta Omicron poate fi un semn că virusul își pierde puterea, în ciuda numărului mare de cazuri, relatează The Guardian.

Lumea se confruntă cu un nou sezon festiv lovit de o explozie de cazuri de COVID-19. Anul trecut, Crăciunul și Anul Nou au fost afectate de apariția variantei Alpha. De data aceasta, varianta Omicron este cea care provoacă un număr mare de infectări. Peste tot în lume sunt impuse noi restricții, iar sistemele de sănătate se tem că vor fi copleșite.

Unii oameni se tem că așa va fi de acum încolo Crăciunul și că restricțiile și izolarea ar putea deveni noul normal. Este o perspectivă descurajatoare. Dar este ea realistă? Sunt și voci care spun că ne îndreptăm spre începutul sfîrșitului pentru această pandemie.

În țări cu rată ridicată de vaccinare, ca Marea Britanie, numărul noilor infectări a atins niveluri record, dar spitalizările și decesele cauzate de COVID-19 rămîn foarte scăzute. Cele mai recente studii sugerează că noua variantă pare să declanșeze mai puține cazuri de boală severă decît predecesorii săi virali.

Oamenii de știință au tratat în general aceste studii ca pe o veste bună, dar au recomandat și prudență.

Aceasta, cu atît mai mult cu cît cele mai multe dintre cazurile noi au fost detectate la tineri, ceea ce i-a determinat pe unii cercetători să avertizeze că dacă Omicron începe să afecteze în număr mai mare persoanele mai în vîrstă, mai vulnerabile, spitalizările ar putea să crească din nou. Pe de altă parte, un număr mare de persoane – în special vîrstnici – au făcut vaccinuri anti-COVID și doze booster, ceea ce le asigură o protecție considerabilă împotriva Omicron. Rămîne de văzut cum acești factori vor afecta cifrele. În prezent, există prea puține date pentru a putea spune cu siguranță cum vor sta lucrurile, dar este nevoie de decizii pentru protejarea sănătății publice, spune profesorul Mark Woolhouse de la Universitatea Edinburgh, specialist în boli infecțioase.

Mulți oameni de știință cred că dovezile de pînă acum sugerează că e probabil ca virusul să-și piardă capacitatea de a provoca forme severe de boală.

Studiile recente din Scoția, Anglia și Africa de Sud arată toate în această direcție.

„Sentimentul meu este că această variantă este primul pas într-un proces prin care virusul se adaptează la populația umană, pentru a produce mai multe simptome benigne”, spune dr. Julian Tang, profesor de științe respiratorii la Universitatea Leicester.

„Într-un fel, este în avantajul virusului dacă îi afectează pe oameni în așa fel încît să nu se îmbolnăvească prea mult – pentru că atunci se pot plimba și se pot întîlni în societate și răspîndesc virusul și mai mult”, explică el.

Unii oficiali din domeniul Sănătății au prezis că COVID-19 ar putea ajunge să se comporte ca gripa, care necesită un nou vaccin pentru a face față noilor tulpini care apar în fiecare an. Cu toate acestea, profesorul Martin Hibberd, de la London School of Hygiene and Tropical Medicine, spune că coronavirusurile – inclusiv cele care provoacă răcelile obișnuite – nu se comportă astfel.

„Nu apar tulpini noi în fiecare an. Motivul pentru care răcim Iarna este că imunitatea noastră la coronavirus nu durează foarte mult. Și acest virus pare să fie mai asemănător cu cele care provoacă răceli comune. Cu alte cuvinte, s-ar putea să mai avem nevoie să ne gîndim dacă administrăm vaccinuri pentru a ne proteja împotriva COVID-19 în fiecare an, deoarece imunitatea va scădea mereu”, spune el.