România este un aliat de nădejde; ne apărăm toţi aliaţii împotriva oricăror ameninţări

România este un aliat de nădejde al NATO, iar NATO îşi apără toţi aliaţii împotriva oricăror ameninţări, a transmis miercuri Alianţa Nord-Atlantică, reacţionînd la «afirmaţiile provocatoare» ale purtătorului de cuvînt al Ministerului rus de Externe, Aleksandr Lukaşevici, la adresa României.

"Oficiali ruşi continuă să facă afirmaţii provocatoare, care sînt fără fundament, inadecvate şi nu contribuie la stabilitatea şi predictibilitatea în Europa", a transmis NATO prin vocea adjunctului purtătorului de cuvînt, Carmen Romero.

"Rusia a încălcat dreptul internaţional şi nu şi-a respectat angajamentele prevăzute în actul fondator NATO-Rusia prin acţiunile sale agresive din Ucraina. NATO este o alianţă defensivă şi continuă să acţioneze respectîndu-şi pe deplin angajamentele prevăzute în actul fondator", a mai precizat Carmen Romero, într-o declaraţie remisă Agerpres.

"Ca răspuns la acţiunile agresive ale Rusiei în Ucraina, ne-am sporit prezenţa militară în partea de est a Alianţei noastre. Această prezenţă are un caracter rotativ şi este departe de orice definiţie rezonabilă a forţelor substanţiale de luptă. Toate măsurile noastre sînt defensive, proporţionale şi în linie cu angajamentele noastre internaţionale", a declarat Carmen Romero, care a adăugat că "România este un aliat de nădejde al NATO, iar NATO îşi va apăra toţi aliaţii împotriva oricăror ameninţări".

Planurile NATO de a desfăşura forţe militare în România, foarte aproape de frontiera cu Rusia, sînt «inadecvate» şi «conflictuale», a declarat miercuri purtătorul de cuvînt al Ministerului rus de Externe, Aleksandr Lukaşevici, potrivit agenţiei oficiale ruse Sputnik.

"De fapt, asistăm la o transformare treptată a acestei ţări (n.r. - România) într-un alt punct de sprijin pentru SUA şi NATO în apropiere de frontiera cu Rusia. Am comentat în mod repetat astfel de paşi ai statelor membre NATO, observînd maniera conflictuală şi evidenţiind inadecvarea şi caracterul redundant, atît din punct de vedere militar, cît şi financiar", a spus Lukaşevici.

Potrivit purtătorului de cuvînt al MAE rus, Guvernul român sacrifică securitatea regiunii prin faptul că acceptă desfăşurarea de forţe militare ale blocului nord-atlantic.

"Cineva ar putea trage concluzia că actualele autorităţi române, pentru a-şi spori «profilul» în ochii strategilor străini, sînt dispuse să sacrifice stabilitatea în regiunea Mării Negre din motive tactice", a mai afirmat Lukaşevici, potrivit Sputnik.

La 2 aprilie, comentînd de asemenea disponibilitatea României de a permite amplasarea de echipamente NATO pe teritoriul său, Lukaşevici afirma că creşterea numărului trupelor NATO în Europa de Est este un pas periculos fără precedent şi care încalcă acordurile Rusiei cu Alianţa, relata agenţia oficială rusă TASS.

El declara tot atunci că, dacă "guvernul României consideră că este posibil să sporească prezenţa NATO pe teritoriul său", atunci "trebuie să îşi asume responsabilitatea pentru acest pas şi consecinţele pentru securitatea regiunii".

Afirmaţiile de săptămîna trecută ale purtătorului de cuvînt al MAE rus nu au rămas fără răspuns din partea oficialilor români.

Premierul Victor Ponta a transmis imediat, pe reţelele de socializare, că deciziile autorităţilor române sînt cele cele mai bune pentru România şi partenerii săi. "Un răspuns foarte foarte foarte clar — DA, sîntem conştienţi că deciziile noastre sînt cele mai bune pentru România şi partenerii nostri!!", scria la 2 aprilie Ponta, făcînd referire la declaraţia purtătorului de cuvînt al Ministerului rus de Externe.

La 3 aprilie, ministrul Afacerilor Externe, Bogdan Aurescu, a declarat, la rîndul său, că România nu se simte intimidată de ameninţările Rusiei şi că protecţia de către NATO a flancului estic este urmare a atitudinii Federaţiei Ruse.

"Am luat notă de declaraţia pe care purtătorul de cuvînt al Ministerului rus de Externe a făcut-o, ca răspuns la o întrebare adresată de corespondentul Radio România Actualităţi la Moscova şi ceea ce pot să vă spun foarte clar este faptul că măsurile pe care Alianţa Nord-Atlantică le-a luat în urma deciziilor adoptate la summit-ul din Marea Britanie din septembrie anul trecut şi care au fost implementate în urma deciziilor adoptate la ministerialele NATO de externe şi apărare din decembrie şi, respectiv, din februarie anul acesta sînt măsuri care au fost luate pentru protecţia aliaţilor de pe flancul estic, în urma a ceea ce s-a întîmplat în Ucraina, în Crimeea — ocuparea ilegală a Crimeii—, în urma susţinerii de către Federaţia Rusă a separatiştilor pro-ruşi din estul Ucrainei", a afirmat ministrul român de Externe.

Sursa: Agerpres