Integrarea europeană şi rezultatele ei sînt "cele mai eficiente argumente" în favoarea reunificării R. Moldova, a declarat ministrul moldovean de Externe, Natalia Gherman, adăugînd că numărul solicitanţilor de paşaport biometric din regiunea transnistreană a crescut după ridicarea vizelor UE.

"Implementarea prevederilor Acordului (de Asociere cu UE) va începe de la 1 octombrie. În acelaşi timp, vom intra în campania electorală, alegerile fiind programate pentru 30 noiembrie. Implementînd prevederile Acordului şi comunicînd avantejele acestui acord, zonei de comerţ liber, sperăm să convingem cetăţenii Republicii Moldova că aceasta este singura cale de progres şi de modernizare a ţării. Ceea ce a fost binevenit pentru România, pentru ţările baltice, va trebui să se potrivească şi Republicii Moldova", a declarat Natalia Gherman, într-un interviu acordat Deutsche Welle.

Şefa diplomaţiei de la Chişinău a precizat că R. Moldova este "un stat european, nu numai prin poziţionarea geografică, ci şi prin istorie, moştenire şi civilizaţie", care "împărtăşeşte aceleaşi valori cu celelalte state europene".

În ceea ce priveşte soluţiile politice pentru rezolvarea crizei transnistrene, Natalia Gherman a subliniat că "integrarea europeană şi rezultatele obţinute în acest proces sînt cele mai eficiente argumente în favoarea reunificării Republicii Moldova". "Ultimul exemplu este foarte concludent. Atunci cînd Republica Moldova a obţinut abolirea regimului vizelor pentru spaţiul european, a crescut numărul solicitanţilor pentru paşaportul biometric moldovenesc din regiunea transnistreană. Acelaşi lucru se va întîmpla cu implementarea prevederilor zonei de comerţ liber cu UE, pentru că ideea este de a spori transparenţa, de a îmbunătăţi climatul de afaceri, de a moderniza ţara, de a spori competitivitatea, şansele de export şi investiţiile străine", a declarat ministrul moldovean de Externe, care a efectuat săptămîna aceasta o vizită la Berlin.

În opinia sa, integrarea europeană este cel mai bun răspuns la întrebarea "cum soluţionăm criza transnistreană?".

Totodată, într-un interviu acordat cotidianului Bild, Natalia Gherman a respins posibilitatea unui scenariu ucrainean în R. Moldova, deoarece "formatul cu Transnistria funcţionează", iar Chişinăul gestionează mai bine decît Kievul diferitele sale regiuni.

Întrebată dacă Republica Moldova nu are nevoie din punct de vedere economic de Rusia, un important partener de export, ministrul moldovean de Externe a dat ca exemplu boicotul vinului moldovenesc din septembrie 2013.

"În septembrie, Rusia a oprit brusc livrările noastre de vin. UE ne-a întins imediat o mînă de ajutor şi şi-a deschis piaţa pentru vinurile noastre. Astăzi avem 500 de milioane de potenţiali cumpărători, în timp ce în Rusia, Belarus şi Kazahstan avem doar 120 de milioane de consumatori", a spus Natalia Gherman.

Parlamentul European şi Consiliul au luat, la 3 aprilie, decizia finală privind includerea Republicii Moldova pe lista ţărilor ai căror cetăţeni nu vor mai avea nevoie de vize pentru a călători în Spaţiul Schengen, începînd cu 28 aprilie, conform unui comunicat al CE.

De eliminarea vizelor vor beneficia doar cetăţenii moldoveni care deţin un paşaport biometric. Pentru a obţine un paşaport biometric, moldovenii trebuie să plătească 39 de euro şi să aştepte 30 de zile. Dacă doresc să-l obţină în trei ore, preţul este de 127 de euro. Ridicarea vizelor nu înseamnă că moldovenii vor putea intra în spaţiul Schengen pentru a munci, ci doar în scopuri turistice, pentru o perioadă de 90 de zile. Negocierile dintre UE şi Republica Moldova pentru liberalizarea vizelor au început în iunie 2010. (Mediafax)