Josep Borrell Fontelles, Înaltul reprezentant al Uniunii Europene pentru Afaceri Externe şi Politici de Securitate, a reafirmat, Vineri, angajamentele statelor europene privind susţinerea militară a Ucrainei, încercînd să tempereze nemulţumirile Kievului, ce reflectă dispute Bruxelles-Washington, informează mediafax.

„Am vorbit cu Dmitro Kuleba pentru a confirma că Uniunea Europeană răspunde angajamentelor de a oferi muniţie Ucrainei. Începînd din data de 9 Februarie, a fost furnizată muniţie în proporţie de 66% din prima etapă a volumului de un miliard de euro. Urgenţa este clară, Uniunea Europeană va face tot posibilul pentru a furniza asistenţă rapid”, a declarat Josep Borrell, într-un mesaj postat pe Twitter.

„La reuniunea Grupului de Contact pentru apărarea Ucrainei, am reafirmat susţinerea militară din partea Uniunii Europene. Au fost instruiţi peste 16.000 de militari ucraineni. Au fost furnizate echipamente – muniţie şi rachete – în valoare de peste 600 de milioane de euro. Activităţile pentru achiziţiile comune continuă. UE continuă să colaboreze cu partenerii pentru a se asigura că Ucraina va fi cîştigătoare”, a insistat Borrell.

Dmitro Kuleba, ministrul de Externe al Ucrainei, a criticat dur disputele din cadrul Uniunii Europene privind furnizarea de armament, în contextul în care, conform unor surse, unele ţări se opun ca muniţia să fie achiziţionată cu fonduri europene din ţări terţe, precum SUA şi Marea Britanie.

„Incapacitatea UE de implementare a propriei decizii privind achiziţiile comune de muniţie pentru Ucraina este frustrantă. Acesta este un test asupra ideii dacă Uniunea Europeană are autonomie strategică pentru a lua noi decizii cruciale în materie de securitate. Pentru Ucraina, costurile lipsei de acţiuni sunt transpuse în vieţi omeneşti”, a acuzat Dmitro Kuleba, conform agenţiei Ukrinform.

În cadrul Uniunii Europene sunt dispute între Franţa şi Polonia privind acordarea contractelor cu fonduri comunitare pentru achiziţiile de muniţie pentru Ucraina. Franţa insistă ca fondurile să rămînă în cadrul UE, astfel încît muniţia să fie achiziţionată de la producători europeni, evitîndu-se contracte cu firme de armament din SUA şi Marea Britanie, au declarat surse citate de site-ul Politico.eu.

Cazul reflectă disputele mai ample, la nivel strategic şi economic, între Uniunea Europeană şi Statele Unite. Preşedintele Franţei, Emmanuel Macron, a reafirmat recent necesitatea ca Uniunea Europeană să aibă autonomie strategică şi a pledat pentru acţiuni de protejare a intereselor UE în relaţia cu Statele Unite, pe fondul disputelor generate de subvenţiile ecologice aplicate de Washington.

„Avem dreptul să dăm dovadă de protecţionism în anumite sectoare critice. Trebuie să ne protejăm interesele. În cazul în care considerăm că interesele noastre strategice riscă să fie compromise, trebuie să trecem la acţiuni”, a afirmat Macron, la începutul lunii Aprilie, într-un discurs rostit în Olanda.

Preşedintele Franţei a făcut referire la „un instrument” implementat de Administraţia SUA care permite „blocarea achiziţiilor străine, în favoarea celor naţionale”.

„În Europa, noi credeam că putem fi deschişi în mod necondiţionat, dar am început să recunoaştem că avem nevoie să filtrăm investiţiile în anumite sectoare critice. În privinţa securităţii cibernetice, a infrastructurilor, oriunde există vulnerabilităţi sau dacă este periclitată securitatea europeană, avem dreptul să dăm dovadă de protecţionism”, a precizat Macron.

Uniunea Europeană examinează posibilităţi în sensul depăşirii disputelor cu Statele Unite cauzate de planul Administraţiei de la Washington de a aloca subvenţii ecologice în valoare de 369 de miliarde de dolari (354,6 miliarde de euro), o iniţiativă considerată neconcurenţială de către Bruxelles. Unele state europene au propus măsuri de retorsiune. Preşedintele Franţei a cerut aplicarea cu stricteţe a principiului reciprocităţii la nivelul Uniunii Europene, dar şi cu ţări terţe.