Discuțiile purtate Luni la Ministerul Transporturilor din România privind lucrările de adîncire ale canalului Bîstroe au scos la iveală fapte cu premeditare, dat fiind că măsura a fost aprobată din Decembrie, scrie Adevărul.ro sub semnătura Afroditei Cicovschi.

Ministerul Transporturilor a convocat Luni de urgență toate instituțiile subordonate cu atribuții privind operațiunile de adîncire ale canalului Bîstroe, existînd informații că au fost deja efectuate lucrări de adîncire de minimum 2,5 metri.

Surse avizate au declarat pentru „Adevărul” că inclusiv Adina Vălean, Comisarul European pentru Transporturi, a fost informată cu privire la măsurile luate de partea ucraineană, oficialul european dînd asigurări că Bruxellesul nu va accepta, sub nici un pretext, încălcarea de către Ucraina a convențiilor internaționale și bilaterale pe mediu.

În plus, potrivit Convenției de la Belgrad, din 1948, singurul canal navigabil acceptat în Delta Dunării este Canalul Sulina.

Ministrul Transporturilor l-a informat pe premierul Nicolae Ciucă despre evoluția situației și i-a pus la dispoziție datele prezentate de companiile din domeniul naval aflate în coordonarea MTI.

Debite scăzute pe brațul Sulina

Concret, pînă în acest moment, se știe că ucrainenii au dragat pînă la minimum 7 m pe Canalul Bîstroe, fără a informa partea română asupra demarării lucrărilor, existînd indicii clare că acea comunicare oficială a părții ucrainene (ex. comunicatul Ambasadei) s-a bazat pe informații false și pe negarea realității.

În paralel, autoritățile navale ucrainene au anunțat deja armatorii că șenalul are o adîncime de 7 metri, ceea ce permite intrarea pe Canalul Bîstroe a unor nave mari.

În ce privește brațul Sulina, sursele citate au precizat pentru „Adevărul” că debitele sunt deja scăzute, ceea ce afectează deplasarea navelor de transport.

În plus, precizează sursa citată, dragajale efectuate și pe brațul Chilia pentru a asigura debitele pe Bîstroe provoacă retragerea apei de pe canalele adiacente din Delta Dunării și afectează atît flora și fauna, cît și transportul de pasageri.

„Ucrainenii deversează materialul dragat în Marea Neagră, iar curenții maritimi aduc aceste aluviuni pe Bara Sulina, ceea ce provoacă scăderea adîncimilor. Deja pe Bara Sulina a scăzut adîncimea cu 70 de cm”, a menționat sursa citată.

Acțiuni premeditate

Informații verificate de oficialii români arată că lucrările pentru navigația pe Canalul Bîstroe au fost aprobate de Consiliul de Miniștri ai Ucrainei încă din luna Februarie 2022 (înainte de începerea războiului).

Ulterior, războiul ar fi fost folosit ca pretext pentru a obține acordul de tranzit pentru nave terțe pe Canalul Bîstroe, deși Acordul bilateral permitea ca doar navele cu pavilioane ale țărilor riverane să poată tranzita Canalul. Navele statelor riverane pot tranzita doar respectînd adîncimile inițiale ale Canalului Bîstroe – 4.2. Dar intrarea unor nave terțe din zona maritime conduce, de fapt, la necesitatea adîncirii șenalului.

Ucraina recunoaște că a adîncit Canalul Bîstroe

Ministerul Infrastructurii din Ucraina afirmă, într-o postare pe Twitter, că adîncimea de navigare pe Canalul Bîstroe a crescut de la 3,9 la 6,5 metri, pentru prima oară de la declararea independenței țării.

„Pentru prima dată în timpul independenței Ucrainei, pescajul care trece prin Canalul Bîstroe a crescut de la 3,9 la 6,5 m. Este o mare oportunitate pentru capacitatea fluviului Dunărea și pentru cifra de afaceri a porturilor de export. Continuăm să dezvoltăm clusterul portuar dunărean împreună cu partenerii noștri europeni”, se arată în postarea publicată, Vineri, pe Twitter.

Cu o zi înainte, Ambasada ucraineană la București a precizat că toate lucrările de pe canalul Bîstroe „sunt executate exclusiv în cadrul frontierei de stat a Ucrainei”. De asemenea, Ambasada a mai transmis că lucrările „vizează exclusiv întreținerea căii navigabile”.

Ulterior, pe site-ul Ministerului Infrastructurii ucrainean a fost transmis un mesaj cu privire la creșterea adîncimii de navigare: ”Conform ordinului din 16 Februarie, emis de portul Izmail, pescajul de trecere al navelor în tronsonul de la kilometrul zero al gurii Bîstroe a Dunării, pînă la kilometrul 77 al gurii Chilia este de 6,5 metri, iar din kilometrul 77 pînă la kilometrul 116 al estuarului – 7 metri. La începutul invaziei rusești, pescajul maxim era de numai 3,9 metri. Îndepărtarea sedimentelor s-a făcut ca parte a programului UE «Solidarity Lanes», menit să promoveze dezvoltarea rutelor logistice alternative pentru exporturile ucrainene“.

Titlul  ne aparține