Europenii alunecă spre un colaps demografic

Dorian FURTUNĂ, etolog

Epoca în care trăim, a societăţii de consum, a individualismului şi a confortului, a dus la apariţia fenomenului familiilor mici, cu unul sau doi copii. Căsătoriile mai tîrzii şi copiii mai puţini sînt o consecinţă a dorinţei indivizilor de a-şi spori calitatea propriei vieţi, de a se realiza profesional. Într-adevăr, cercetările sociologice confirmă că familiile moderne, cu mai puţini copii, obţin un statut socio-economic mai înalt; însă există şi un revers al medaliei – ele pierd competiţia reproductivă –, copiii şi nepoţii din aceste familii au la rîndul lor o fertilitate scăzută. În plan strategic evolutiv (de perpetuare genetică şi extindere teritorială), cîştigă acele familii care reuşesc să nască mai mulţi copii, cu riscul pierderii temporare a beneficiilor socio-economice. Foarte bine reflectate sînt aceste procese la nivel de societăţi sau etnii; acele etnii care sînt compuse din familii mai prolifice cîştigă pe termen lung competiţia demografică. Or, o asemenea competiţie se desfăşoară astăzi în mai multe regiuni ale lumii, unde s-au amestecat rase şi culturi cu diferite tradiţii în plan familial. Pe continentul european, per ansamblu, demografia pare să fie „Călcîiul lui Ahile” al civilizaţiei Occidentale, europenii fiind în următoarele decenii tot mai strîmtoraţi de creşterea numerică a imigranţilor de altă rasă şi religie (cu precădere musulmană).

Potrivit datelor statistice prezentate de ONU, coeficientul net al natalităţii în ţările europene indică un raport negativ evident. În anii 2005 - 2010 coeficientul net al natalităţii în Germania era de 0,65, în Spania – 0,68, în Italia – 0,66, în Marea Britanie – 0,88, în Franţa – 0,95. În medie pe Europa de Vest, coeficientul net al natalităţii e de 0,78; altfel zis, la fiecare 100 de decese se înregistrează doar 78 de naşteri. În Europa de Est coeficientul e de 0,66, iar în Federaţia Rusă – 0,68. Pentru comparaţie cu ţările arabe, africane, musulmane, vom constata că în aceste ţări se înregistrată un spor al natalităţii: în Egipt – 1,34, în Turcia – 1,01, în Alger – 1,1. În consecinţă, potrivit unor prognoze, în Europa se va produce către anul 2050 un colaps demografic, ajungîndu-se la o populaţie de doar 445 de mln. de locuitori (comparativ cu peste 700 de mln. în prezent), iar printre puţinele ţari europene care vor înregistra un spor demografic va fi Franţa, unde numărul populaţiei va creşte de la 61 la 65 de mln.; un procentaj important din totalul populaţiei revenindu-le musulmanilor.

Natalitatea scăzută din unele ţări-membre ale UE este agravată şi de fenomenul depopulării prin emigrare. În România, în perioada de preaderare la Uniunea Europeană, în 2006, populaţia a scăzut cu 7%, iar în perioada de post-aderare dinamica regresiei demografice s-a accentuat, constituind în anul 2011 tocmai 11,8%. Şi pentru România, şi pentru alte ţări din UE, cum ar fi Bulgaria, Letonia, Lituania, Ungaria situaţia internă este interpretată drept un „colaps al natalităţii”. În Republica Moldova se înregistrează acelaşi fenomen şi, potrivit unor prognoze sociologice, pînă în 2050 populaţia ţării se va reduce cu 1 mln. de oameni, ceea ce reprezintă mult peste o pătrime(!) din numărul populaţiei actuale, iar către anul 2130 populaţia Republicii Moldova se poate reduce aproape în jumătate, ajungînd la 1,5 milioane persoane.

În graficul de mai jos, care reflectă tendinţele demografice continentale, pînă în 2050, se vede foarte clar că, pe fundalul unei creşteri demografice accelerate, mai ales în Africa şi Asia, există un declin evident în Europa şi o natalitate relativ mică în America de Nord – fortăreţele rasei albe.

Imagine: Graficul tendinţelor demografice pe continente, din 1959 pînă în 2050.

Este evident că un teritoriu secătuit demografic devine foarte atractiv pentru acele populaţii care au o natalitate pozitivă. Aproape ca în legile fizicii, densitatea înaltă creează presiune şi contribuie la distribuirea maselor de indivizi în regiunile slab populate – este vorba despre un fenomen pe care l-am întitulat “osmoza demografică”. Aşa s-a întîmplat de nenumărate ori pe parcursul istoriei. Astăzi, aşa se întîmplă în Siberia ocupată demografic de chinezi, aşa se întîmplă în Europa ocupată demografic de musulmani de diferită origine. Ar trebui să ne îngrijorăm de pe acum ce facem cu declinul populaţional de la noi şi să ne întrebăm, realist, cine va ocupa demografic Republica Moldova, care în o sută de ani va avea doar 1,5 mln. de moldoveni?