La 20 Ianuarie 1907, a murit chimistul rus Dmitri Mendeleev, cel care a descoperit legea periodicităţii şi a ordonat (1869) elementele chimice într-un tabel numit sistemul periodic al elementelor, care-i poartă numele. Dimitri Ivanovici Mendeleev s-a născut la 8 Februarie 1834, în Tobolsk, Siberia, fiind ultimul dintre cei 14 copii ai lui Ivan Pavlovici Mendeleev şi al Mariei Mendeleeva. În 1849, familia Mendeleev, al cărui statut social şi situaţie materială decăzuseră considerabil din cauza morţii tatălui, se mută la Sankt Petersburg, unde tînărul de numai 16 ani intră la Institutul Pedagogic din Sankt Petersburg. După terminarea acestuia, în 1855, este diagnosticat cu tuberculoză, ceea ce determină mutarea sa în Peninsula Crimeea, într-o zonă recunoscută pentru valenţele terapeutice ale aerului său sărat, esenţial în tratamentul tuberculozei. Acolo, predă ştiinţe la gimnaziul local pentru un an. După completa sa însănătoşire, se reîntoarce total refăcut la Sankt Petersburg (în 1856).

După ce a absolvit Institutul Pedagogic Central din Sankt Petersburg, Dimitri a plecat timp de doi ani să facă cercetări la Paris şi Heidelberg, întorcîndu-se în 1861 la Sankt Petersburg, unde a devenit profesor de chimie generală, în 1867. A început să scrie un manual de chimie anorganică, „Principiile chimiei”, pe care ulterior l-a publicat în numeroase ediţii şi limbi. Organizîndu-şi materialul pentru lucrare, Mendeleev a grupat elementele în capitole, în funcţie de valenţa acestora. În timp ce se află în Germania, Mendeleev a aflat despre masele atomice ale lui Cannizzaro şi le-a utilizat pentru a aranja elementele în ordine crescătoare.

Ziua crucială pentru Mendeelev a fost cea de 17 Februarie 1869 (calendarul iulian). El a anulat o vizită planificată la o fabrică şi a rămas acasă, pentru a soluţiona problema modului în care să aranjeze sistematic elementele chimice. Pentru a-l ajuta în acest demers, el a scris fiecare element şi principalele sale proprietăţi pe un cartonaş separat şi a început să le aranjeze în mai multe moduri diferite. La un moment dat, a ajuns la o formă care i s-a părut potrivită şi a copiat-o pe o foaie de hîrtie. Ulterior, în aceeaşi zi, el a decis că este posibil un aranjament mai bun şi l-a copiat şi pe acesta, aranjament în care elementele similare erau grupate în coloane verticale, spre deosebire de primul său tabel, în care erau grupate pe orizontală. Aceste documente istorice există încă.

Faptul că Mendeleev a realizat că a descoperit şi nu a proiectat tabelul periodic este demonstrat de atitudinea sa faţă de acesta. În primul rînd, el a lăsat spaţii în tabel, pentru elementele lipsă. Lăsînd aceste goluri în tabelul elementelor nu a reprezentat un lucru nou, dar Mendeleev era atît de sigur de el însuşi, încît era pregătit să prezică proprietăţile fizice şi chimice ale acestor elemente nedescoperite. Succesele sale cele mai notabile au fost cu eka-aluminiul (= Galiu) şi eka-siliconul (= germaniu). Nu a existat nici un dubiu că Mendeleev descoperise un model fundamental al Naturii.  Descoperirea sa a fost prezentată oficial Societăţii Ruse de Chimie la 28 Octombrie 1869.

A creat patentul clasic al reţetei de vodcă rusească

În ciuda faptului că Mendeleev a fost o personalitate ştiinţifică marcantă a timpului său, onorat de foarte multe organizaţii ştiinţifice din întreaga Europă, acasă, în Rusia, a fost privit cu îngrijorare, ceea ce a dus la demisia sa de la catedra Universităţii din Sankt Petersburg, în ziua de 17 August 1890. În ultimii săi ani de activitate profesională, a creat patentul clasic al reţetei de vodcă rusească, 40%  alcool. Dar printre contribuţiile sale tîrzii, mult mai importante, se numără şi studierea cîmpurilor petrolifere din Rusia şi contribuţia sa semnificativă la crearea primelor rafinării ruseşti.

A murit de gripă, la 73 de ani, la Sankt Petersburg. Elementul chimic numărul 101 îi poartă numele: mendeleeviu. Un crater de pe Lună a fost numit, de asemenea, Mendeleev. Deşi a fost nominalizat la Nobel de două ori, în 1905 şi 1906, Comitetul Nobel a considerat că descoperirea lui Mendeleev, tabelul periodic, este mult prea cunoscută în epocă şi nu mai reprezintă o noutate. Practic, Mendeleev a fost o victimă a propriului succes.

Sursa: Rador