Cînd intră trupele rusești în Ucraina? Preşedintele Vladimir Putin a ordonat luni seară armatei ruse „să menţină pacea” în teritoriile separatiste pro-ruse din Ucraina, cărora le-a recunoscut independenţa, înainte de a semna acorduri de ajutor reciproc care prevăd prezenţa de durată a forţelor ruse, notează AFP.

Marți, purtătorul de cuvînt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a declarat că nu știe să spună dacă forțele ruse au intrat deja în cele două regiuni separatiste, conform  BBC News.

Două decrete ale preşedintelui rus cer Ministerului Apărării ca „forţele armate ale Rusiei să îşi asume funcţii de menţinere a păcii pe teritoriul” „republicilor populare” Doneţk şi Lugansk.

Cînd intră trupele rusești în Ucraina?

În aceste documente, fiecare de o pagină şi publicate pe site-ul bazei de date ruseşti de texte legislative, nu a fost anunţat niciun calendar de desfăşurare sau amploarea acesteia.

Rusia a desfăşurat de mai multe săptămîni zeci de mii de militari la frontierele Ucrainei care, potrivit occidentalilor, sînt pregătiţi să-şi invadeze vecinul.

Recunoaşterea independenţei celor două teritorii a deschis calea către o desfăşurare militară rusă la cererea acestora.

Vladimir Putin a semnat şi acorduri de ajutor reciproc cu aceste două entităţi separatiste care, cu sprijinul Rusiei, luptă de opt ani împotriva forţelor armate ucrainene.

Potrivit textelor publicate pe un site al Camerei inferioare a parlamentului rus, Duma, acestea prevăd că părţile îşi vor asigura apărarea, împărţi baze militare şi îşi vor proteja frontierele în comun.

Acordurile, cu o durată de zece ani, creează „temeiul legal pentru prezenţa” în aceste teritorii a „unităţilor militare ruse necesare menţinerii păcii în regiune şi asigurării unei securităţi de durată pentru părţi”, potrivit unei note explicative care însoţeşte aceste texte.

Documentele „prevăd obligaţiile părţilor de a asigura asistenţă reciprocă în cazul în care una dintre părţi este ţinta unui atac” şi „prevăd protecţia comună” a frontierelor.

Aceste acorduri de prietenie şi ajutor reciproc urmează să treacă marţi prin Parlamentul Rusiei.

Amenințări directe la adresa Ucrainei

În plus, Rusia a ameninţat Ucraina cu noi consecinţe în cazul unor „planuri militariste” din partea Kievului.

Ambasadorul Rusiei la ONU Vasili Nebenzia a declarat că Kievul are planuri să bombardeze şi să provoace Lugansk şi Doneţk, cunoscute sub numele de Donbas.

După recunoaşterea de către Moscova a regiunilor, acest lucru ar putea avea „consecinţe extrem de periculoase”, a declarat el în cadrul unei reuniuni de urgenţă a Consiliul de Securitate al ONU.

Nebenzia a acuzat conducerea ucraineană pentru escaladarea tensiunilor.

El a spus că „refuzul categoric” al Kievului de a discuta direct cu liderii separatişti din Donbas este o dovadă că Ucraina nu intenţionează să-şi îndeplinească partea din acordul de la Minsk, făcînd referire la un acord între Rusia şi Ucraina din 2015 pentru a rezolva conflictul din regiunea Donbas.

Pentru a evita războiul, a mai spus el, Ucraina trebuie obligată să pună capăt „provocărilor”.

Sancțiunile impuse de SUA, ridicole

Statele Unite au anunţat că vor impune noi sancţiuni împotriva Rusiei, marţi, după un răspuns iniţial prudent la ordinul preşedintelui Vladimir Putin de a desfăşura trupe ruse în două zone separatiste din Ucraina, scrie AFP.

„Plănuim să anunţăm marţi noi sancţiuni împotriva Rusiei, ca răspuns la deciziile şi acţiunile Moscovei de luni. Ne coordonăm cu aliaţii şi partenerii noştri pentru acest anunţ”, a declarat luni pentru AFP un purtător de cuvînt al Casei Albe.

Preşedintele Joe Biden a impus uni sancțiuni limitate: a emis un ordin executiv care interzice orice nouă investiţie, schimb comercial sau finanţare de către americani către, dinspre sau în interiorul regiunilor pro-ruse Doneţk şi Lugansk din sud-estul Ucrainei.

Washingtonul îşi va continua eforturile diplomatice „atît timp cît tancurile ruseşti nu vor fi în mişcare”, a precizat acest înalt oficial sub protecţia anonimatului.

Sînt așteptate sancțiuni mai dure

Cele două teritorii separatiste Doneţk şi Lugansk au deja relaţii extrem de limitate cu Statele Unite. Dar aceste sancţiuni anunţă o nouă fază în ceea ce ar putea deveni în curînd cea mai periculoasă confruntare dintre Occident şi Moscova de la prăbuşirea Uniunii Sovietice.

„Alte măsuri” vor fi dezvăluite marţi, a spus un responsabil american, fără a oferi alte detalii.

În paralel, Uniunea Europeană a făcut cunoscut că îi va sancţiona „pe cei care sînt implicaţi” în decizia lui Vladimir Putin de a recunoaşte independenţa acestor teritorii ucrainene.

Anunţul lui Vladimir Putin a fost făcut într-un moment în care occidentalii avertizează asupra iminentei invazii a Ucrainei, la frontierele căreia, potrivit Washingtonului, peste 150.000 de militari ruşi aşteaptă de săptămîni întregi.

Casa Albă a ţinut să sublinieze că sancţiunile anunţate luni sînt „distincte” şi „se vor adăuga” măsurilor economice „rapide şi severe” pregătite de Washington şi aliaţii săi în cazul unei invazii.

Aceste sancţiuni ar face din Moscova un „paria pentru comunitatea internaţională”, a avertizat vineri un înalt responsabil al executivului american.

Rusia ar fi „izolată de pieţele financiare globale şi lipsită de cele mai sofisticate aporturi tehnologice”, a ameninţat el.

Washingtonul a afirmat în repetate rînduri că gazoductul Nord Stream 2, care leagă Rusia de Germania pe mare, nu va intra în funcţiune dacă Moscova va ataca Ucraina.

Marea Britanie ia măsuri marți

Premierul britanic Boris Johnson prezidează marţi dimineaţă o reuniune de criză privind situaţia din Ucraina pentru a decide asupra unui „pachet important de sancţiuni”, după ce Moscova a recunoscut independenţa unor regiuni separatiste pro-ruse, a anunţat Downing Street, notează AFP.

Într-o convorbire telefonică cu preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski, Boris Johnson a spus că „crede că o invazie este o posibilitate reală în orele şi zilele următoare”, a indicat Downing Street într-un comunicat separat.

„El i-a spus preşedintelui Zelenski că Regatul Unit a stabilit deja sancţiuni pentru a-i viza pe cei care sînt complici la încălcări ale integrităţii teritoriale a Ucrainei şi că aceste măsuri vor intra în vigoare mîine”, potrivit documentului.

„Prim-ministrul a indicat, de asemenea, că va lua în considerare trimiterea de mai mult sprijin defensiv Ucrainei”, a adăugat comunicatul.

Londra a livrat recent Ucrainei pentru prima dată arme letale, sub formă de rachete antitanc.

Potrivit comunicatului, cei doi lideri au convenit ca occidentalii trebuie „să caute în continuare o soluţie diplomatică pînă în ultimul moment posibil”, mai scrie AFP.

ONU a condamnat decizia lui Putin

Secretarul general al ONU, Antonio Guterres, a afirmat luni într-un comunicat că decizia Rusiei de a recunoaşte independenţa teritoriilor separatiste ucrainene este „o încălcare a integrităţii teritoriale şi a suveranităţii Ucrainei”, notează AFP.

Este „incompatibil cu principiile Cartei Naţiunilor Unite”, a adăugat şeful ONU în comunicatul său.

„ONU, în conformitate cu rezoluţiile Adunării Generale, continuă să susţină pe deplin suveranitatea, independenţa şi integritatea teritorială a Ucrainei, în cadrul frontierelor sale recunoscute internaţional”, a adăugat Antonio Guterres.

Adunarea Generală a ONU urmează să organizeze miercuri o reuniune anuală privind „ocupaţia temporară” a Ucrainei, instaurată după anexarea Peninsulei Crimeea la Rusia în 2014.

În comunicatul său, secretarul general al Naţiunilor Unite i-a îndemnat „pe toţi actorii relevanţi să-şi concentreze eforturile pe încetarea imediată a ostilităţilor” şi „protecţia civililor şi a infrastructurii civile”, făcînd din diplomaţie o prioritate pentru rezolvarea crizei.

Potrivit diplomaţilor, luni după-amiază au avut loc discuţii pentru convocarea cît mai curînd posibil a unei reuniuni de urgenţă a Consiliului de Securitate al ONU privind recunoaşterea independenţei decisă de Rusia. Întîmplător, această întîlnire ar avea loc sub preşedinţia rusă, Moscova asigurînd în februarie preşedinţia prin rotaţie a Consiliului de Securitate.

NATO cere o rezolvare diplomatică

Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a condamnat luni recunoaşterea de către Moscova a independenţei regiunilor separatiste din Ucraina şi a cerut Rusiei „să aleagă calea diplomaţiei”, notează AFP.

„Condamn decizia Rusiei”, a declarat Jens Stoltenberg într-un comunicat.

„Aliaţii cer cu insistenţă Rusiei, în termenii cei mai puternici, să aleagă calea diplomaţiei, să renunţe imediat la întărirea militară masivă din Ucraina şi din jurul Ucrainei şi să-şi retragă forţele în conformitate cu obligaţiile şi angajamentele sale internaţionale”, a subliniat el.

Sursa: defapt.ro