Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski efectuează Luni o vizită la Washington împreună cu liderii europeni pentru a susţine poziţia Kievului, somat de preşedintele american să accepte concesii în urma unui summit Trump-Putin care nu a oprit războiul din Ucraina, relatează AFP, potrivit News.Ro.

Această întîlnire la Casa Albă, precedată de noi atacuri ruseşti sîngeroase în mai multe oraşe ucrainene, urmează să fie o premieră în acest format de la începutul invaziei ruse, în Februarie 2022.

Ea urmează să permită abordarea unor posibile concesii teritoriale şi furnizarea unor garanţii de securitate în vederea încheierii celui mai sîngeros război din Europa de după Al Doilea Război Mondial.

”Preşedintele ucrainean Zelenski poate pune capăt războiului cu Rusia aproape imediat, dacă vrea, sau poate continua să lupte”, a avertizat Trump într-o serie de mesaje postate pe reţeaua sa Truth Social, în care exercită în mod clar presiuni asupra liderului ucrainean să renunţe la anumite pretenţii.

”Nu se pune problema” ca Kievul să recupereze controlul Crimeei anexate de către Moscova în 2014 şi nici să intre în NATO avertizează miliardarul, care se felicită că n-au fost ”niciodată atît de mulţi lideri europeni în acelaşi timp la Casa Albă”.

În afară de Zelenski, sunt aşteptaţi preşedintele francez Emmanuel Macron, cancelarul german Friedrich Merz, premierii italian Giorgia Meloni, britanic Keir Starmer şi preşedintele finlandez Alexander Stubb, secretarul general al NATO Mark Rutte şi preşedinta Comisiei Europene (CE) Ursula von der Leyen.

Preşedintele ucrainean urmează să se întîlnească mai întîi tête-à-tête cu Trump, începînd de la ora locală 13.00 (20.00, ora Republicii Moldova).

Liderii europeni li se vor alătura după  aceea.

La sosirea la Washington, Zelenski a dat asigurări că Ucraina împărtăşeşte ”dorinţa profundă de a pune capăt acestui război rapid şi în mod fiabil”.

Însă a precizat că ”pacea trebuie să fie durabilă”, spre deosebire de garanţiile oferite Kievului după căderea fostei Uniuni Sovietice (URSS) sau de acordurile semnate cu Moscova după anexarea Crimeei şi începutul războiului în Estul Ucrainei.

”Rusia trebuie să pună capăt acestui război pe care ea însăşi l-a declanşat. Eu sper ca forţa noastră comună cu America, cu prietenii noştri europeni, va constrînge Rusia la o pace adevărată”, subliniază el pe reţele de socializare, dîndu-i asigurări preşedintelui american de ”recunoştinţă pentru invitaţia sa”.

Ultima sa vizită la Casa Albă a avut loc la 28 Februarie, cînd a fost admonestat şi umilit în mod public în Biroul Oval de către preşedintele Donald Trump şi vicepreşedintele său J. D. Vance, care i-au reproşat lipsa de recunoştinţă faţă de ajutorul american.

Imprevizibilul miliardar republican a dat în ultimele luni semne de frustrare faţă de Vladimir Putin, însă l-a primit cu mare pompă în Alaska Vineri.

El nu ascunde faptul că aşteaptă ca Kievul să accepte concesii teritoriale, pînă în prezent respinse de către Zelenski.

În afară de problema Crimeei, evocată în mod explicit de către Donald Trump, un oficial la curent cu discuţii la telefon care au avut loc Sîmbătă între preşedintele american şi lideri europeni a declarat, pentru AFP, că acesta susţine o propunere a Moscovei potrivit căreia Kievul să cedeze în totalitate regiunile Doneţk şi Lugans (Est) şi ca frontul să fie ”îngheţat” în regiunile Herson şi Zaporojie.

Rusia a proclamat, în Septembrie 2022, anexarea acestor patru regiuni ucrainene, în pofida faptului că trupele ruse nu le controlează în totalitate.

Emisarul american Steve Witkoff a dat asigurări că Moscova a făcut ”anumite concesii” teritoriale cu privire la ”cinci regiuni” ucrainene, citînd doar ”o discuţie importantă despre Doneţk”, o regiune care constituie o prioritate militară a Kremlinului.

Problema garanţiilor de securitate oferite Kievului în schimbul unui compromis urmează să ocupe un loc central în discuţiile de Luni.

În timp ce se întorcea din Alaska, Donald Trump a evocat pista unei clauze a securității colective, inspirată de Articolul 5 al NATO, însă în afara cadrului Alianţei Nord-Atlantice, considerată de Moscova drept o ameninţare existenţială.

Potrivit lui Emmanuel Macron, europenii urmează să-l întrebe pe Trump ”pînă în ce punct” se va alătura garanţiilor de securitate.

Donald Trump a sugerat un summit tripartit cu Putin şi Zelenski, ”dacă totul merge bine” atunci cînd se va întîlni cu preşedintele ucrainean.

În cazul unui eşec al negocierilor, şeful diplomaţiei american Marco Rubio a avertizat că Washingtonul ar putea impune ”noi sancţiuni” Moscovei.

Kremlinul, care are avantajul pe front, este acuzat de mult de către Kiev şi aliaţii acestuia de faptul că trage de timp şi prezintă pretenţii maximaliste.

”Un armistiţiu este necesar pentru că Rusia va continua să facă totul pentru a ne teroriza populaţia”, a reacţionat şeful Administraţiei prezideţiale ucrainene Andrii Iermak, în timp ce Rusia bombarda, în noaptea de Duminică spre Luni, regiunile Sumî şi Harkov (Nord-Est), atacuri soldate cu cel puţin trei morţi, inclusiv un copil mic, potrivit autorităților regionale.