Anul trecut, 43% din populaţia Uniunii Europene cu vîrsta între 25 şi 34 de ani era absolventă de învăţămînt superior, cu un punct procentual mai mult comparativ cu 2022, însă, în rîndul ţărilor membre, România este pe ultimul loc în condiţiile în care doar 23% din populaţia cu vîrsta între 25 şi 34 de ani era absolventă de învăţămînt superior, arată datele publicate Luni de Eurostat.

Conform acestor date, 13 ţări UE îndeplinesc deja obiectivul fixat de UE pentru anul 2030, respectiv 45% din populaţia cu vîrsta între 25 şi 34 de ani să fie absolventă de învăţămînt superior. În frunte este Irlanda (unde 63% din populaţia totală cu vîrsta între 25 şi 34 de ani este absolventă de învăţămînt superior), urmată de Cipru (62%), Luxemburg (60%), Lituania (57%), Ţările de Jos (55%), Suedia (54%), Spania şi Franţa (ambele cu 52%), Belgia (50%), Danemarca (49%), Malta şi Polonia (ambele cu 46%) şi Letonia (45%).

În contrast, ţările membre cu cea mai mică pondere a absolvenţilor de facultate în populaţia cu vîrsta între 25 şi 34 de ani sunt: România (23%), Ungaria (29%) şi Italia (31%).
În toate ţările membre UE, ponderea absolvenţilor de învăţămînt superior este mai mare în cazul femeilor decît în cazul bărbaţilor, decalajul între sexe variind de la cinci puncte procentuale în cazul Germaniei şi pînă la o diferenţă de 24 de puncte procentuale în Estonia, Letonia şi Slovenia.

La nivelul întregii Uniuni Europene, femeile au atins deja ţinta fixată de UE pentru anul 2030, în condiţiile în care 45,1% din femeile cu vîrsta între 25 şi 34 de ani au finalizat o formă de învăţămînt superior încă din anul 2019. În 2023, această pondere a crescut la 48,8%, în timp ce în cazul bărbaţilor ponderea este de 37,6%.

Proporţia bărbaţilor absolvenţi de învăţămînt superior a crescut în ultimii zece ani, dar într-un ritm mai lent decît în cazul femeilor, astfel că decalajul între sexe a crescut în timp, ajungînd la 11,2 puncte procentuale în 2023, faţă de unul de 10,3 puncte procentuale în 2013.