După 10 ani de la sustragerea unui miliard de dolari din sistemul bancar din Republica Moldova și spălarea a peste 20 de miliarde de dolari prin intermediul băncilor moldovenești, cu implicarea unor judecători, sub ochii organelor de drept, în lipsa unor mecanisme de supraveghere robuste, principalii actori ai acestor scheme frauduloase continuă să se afle la libertate. Aceasta este una dintre concluziile Raportului „Republica Offshore”: analiza factorilor, care au contribuit la frauda sistemică și spălarea de bani în sectorul financiar-bancar și de asigurări din Republica Moldova”, elaborat de Comitetul Consultativ Independent Anticorupție (CCIA), transmite IPN.

Potrivit documentului, pentru a nu admite repetarea unor asemenea scheme, este necesară asigurarea unei proceduri transparente și a unor criterii clare pentru numirea în funcție de guvernator, viceguvernator al Băncii Naționale a Moldovei și a altor instituții, fortificarea procesului de detectare timpurie a spălării banilor de instituțiile de resort, îmbunătățirea procesului de recuperare în materie civilă și penală printr-o mai bună coordonare între agenții, consolidarea sprijinului internațional, dar și alte acțiuni. Ion Guzun, directorul secretariatului CCIA, a menționat la lansarea raportului că persoanele cu funcții de conducere de la BNM erau numite anterior conform unor criterii politice, iar responsabilitatea acestei instituții a dat greș. Totodată, deciziile judecătorilor în frauda bancară au fost „întîrziate și greoaie”. Potrivit lui Ion Guzun, în raport figurează numele Plahotniuc, Platon, Șor, Reidman.

Totodată, James Wasserstrom, copreședinte al CCIA, a subliniat că frauda bancară nu a fost o acțiune izolată, ci una care a durat pe parcursul a 20 de ani și aceasta este demonstrat prin fapte. Schemele au fost împrumutate din Rusia și din alte state, iar beneficiarii efectivi au fost ascunși.

„De la declararea independenței Moldovei de URSS și pînă în prezent, unii politicieni, patroni și acoliții lor au abuzat de pozițiile lor de autoritate și influență pentru a crea sisteme defecte sau pentru a le submina pe cele funcționale, cu scopul de a obține beneficii personale. În unele cazuri, persoanele au fost atît de înverșunate în activitățile lor corupte și au beneficiat atît de semnificativ, încît impactul – acumularea bogăției și concentrarea puterii lor în detrimentul cetățenilor moldoveni – amenință întreaga economie. Dacă ar fi să-și extindă puterea și să preia pe deplin controlul asupra economiei, ei ar controla în mod efectiv țara – definiția „statului capturat”. Vocile celor mulți s-ar pierde, iar odată cu aceasta – și democrația, în favoarea celor foarte puțini. Republica Moldova trebuie să-și recapete independența, pentru că anumite instituții au fost capturate”, a spus James Wasserstrom.

Potrivit lui, există probleme cui aparțin cele 11 bănci supravegheate de BNM și există nedorința de a efectua anumite inspecții în acest sens. Se spune că sînt bănci care avea tranzacții suspicioase privind persoane expuse politic, dar băncile respective nu oferă asemenea informații, a atenționat James Wasserstrom.

James Wasserstrom este diplomat american, care, printre altele, a condus lupta împotriva corupției în serviciile de utilitate publică timp de 4 ani în calitate de ofițer superior în cadrul Misiunii Administrației ONU în Kosovo și consilier al Ambasadei SUA pentru combaterea corupției în Afganistan.

Totodată, Tamara Razin, copreședinte al CCIA, a menționat că, în 8 ani, nu s-a făcut nimic în investigarea fraudei bancare, pentru că nu a existat voință politică. Totodată, actualul Guvern a întreprins măsuri serioase și dificile pentru a soluționa deficiențele flagrante ale statului de drept, care se regăsesc în fiecare element al sistemului de justiție. „Va fi un proces lung, iar succesul este incert. Deși au existat unele îmbunătățiri în reglementarea sectorului financiar, rămîn nesoluționate deficiențele evidente privind schemele de spălare a banilor și beneficiarii efectivi. Este mult de făcut, nu s-a avansat mult în recuperarea acestor active pierdute. Instituțiile de stat, care luptă cu corupția nu au acționat la timp, pentru a recupera aceste active”, a spus Tamara Razin.

Tamara Razin este expertă în macroeconomie și finanțe internaționale, cu o experiență de muncă de 14 ani la Fondul Monetar Internațional. Anterior, ea a activat la Banca Națională a Moldovei. Ea a menționat la lansarea raportului că este primul raport al Comitetului Consultativ Independent, care prezintă o analiză cuprinzătoare a fenomenului corupției, fraudei și spălării banilor din sistemul financiar-bancar și de asigurări, văzută într-un context mai larg. De asemenea, este ilustrat modul în care sînt efectuate modificările legislative, numirile problematice ale unor conducători de instituții, lipsa unei independențe autentice a instituțiilor de supraveghere și a unei reacții prompte la semnalele de alarmă, ceea ce a rezultat în capturarea instituțiilor statului.

Raportul prezintă constatări documentate, formulează concluzii și recomandări pentru consolidarea instituțiilor, sporirea transparenței în activitatea acestora, modificări ale legislației, îmbunătățirea mecanismului de supraveghere din domeniul financiar, bancar și de asigurări.

Următoarele rapoarte ale CCIA se vor referi la competențele instituțiilor anticorupție, finanțarea partidelor politice și corupția din întreprinderile cu capital de stat. CCIA urmează să prezinte următorul raport în septembrie anul curent.

Comitetul Consultativ Independent Anticorupție a fost înființat în iunie 2021, prin decret prezidențial. CCIA este o structură independentă, alcătuită din experți internaționali și naționali, care au misiunea de a analiza problemele sistemice de corupție mare ce afectează instituțiile de stat din Republica Moldova și de a îmbunătăți capacitatea acestora de a implementa măsuri anticorupție. Totodată, misiunea CCIA este de a consolida înțelegerea Republicii Moldova cu privire la problemele generale și specifice în ceea ce privește corupția mare și de a spori capacitatea statului de a lua măsuri corespunzătoare pentru a îmbunătăți viața cetățenilor din Republica Moldova.

Sursa: IPN