Într-un loc în care bărbații au lipsit din punct de vedere istoric, rolurile femeilor pe o insulă estonă s-au extins dincolo de cele tradiționale și domină toate aspectele vieții de zi cu zi. Kihnu, cunoscută și sub numele de Insula Femeilor, este un loc izolat în Marea Baltică, în largul coastei de Vest a Estoniei. Este considerată ultima comunitate matriarhală a Europei, comunitatea insulară fiind susținută în primul rînd de forța și implicarea femeilor, potrivit BBC.

Păstrătoarele unei culturi atît de bogate încît se află pe lista patrimoniului cultural mondial UNESCO, femeile din Kihnu coordonează activitățile agricole, se ocupă de creșterea copiilor și organizează fiecare aspect al vieții de pe insulă, menținînd tradițiile ancestrale. Într-un loc în care bărbații au lipsit din punct de vedere istoric – muncind pe mare sau în străinătate –, rolul femeilor din Kihnu este dominant.

Sunt păstrătoarele cîntecului, dansului, țesutului tradițional și artizanatului. Sunt, de asemenea, cele care oficiază ritualurile de nunți și înmormîntări.

Viața lor a fost ilustrată într-un album al fotografului norvegian Anne Helene Gjelstad. Invitată la înmormîntarea unei femei din Kihnu, Gjelstad s-a trezit într-o bucătărie, înconjurată de femei în vîrstă îmbrăcate în albastru, culoarea doliului. În acel moment, a știut că trebuie să împărtășească povestea acestor femei de care depinde totul în comunitatea izolată.

„Este o poveste despre trecut care este importantă pentru viitor”, a spus ea. „Credința mea interioară a fost că trebuie să surprind totul, să pun într-o carte, să le scriu poveștile.”

Portretele și poveștile surprinse de Gjelstad spun istoria unui loc plin de tradiții, îmbrăcăminte țesută și brodată în culori vii, precum și relatări despre capacitatea femeilor de a face totul, de la repararea unui motor de tractor la creșterea animalelor. De asemenea, cartea spune o poveste despre supraviețuire, deși una cu un viitor incert.

Tradiția matriarhală a rezistat, deși Kihnu a traversat vremuri dificile, inclusiv 50 de ani de ocupație sovietică. Aceste femei au găsit forță mereu, iar acum, cele mai tinere, caută noi oportunități. Turismul sezonier prosperă, pentru că oamenii sunt curioși să vadă cum se trăiește în Kihnu, oferind resurse comunității, însă populația scade progresiv.