Cum poate premierul maghiar să blocheze drumul către aderarea la UE pentru Ucraina și R. Moldova

Premierul maghiar Viktor Orban a cerut ca Ucraina și Republica Moldova să primească statutul de țări candidate la UE concomitent cu Bosnia și Georgia, notează agenția maghiară de presă Híradó, citată de publicația ucraineană Babel.

Premierul Viktor Orbán a participat luni, la inițiativa președintelui Consiliului European, Charles Michel, la o videoconferință de pregătire a summitului UE de joi și vineri, alături de șefii de guvern din Belgia, Bulgaria, Estonia, Luxemburg și Malta, a declarat Bertalan Havasi, a transmis Bertalan Havasi, șeful biroului de presa al premierului Ungariei.

Anunțul lui Orban vine cu doar trei zile înaintea Consiliului European la care e așteptată o decizie legată de cererile depuse de Ucraina, Republica Moldova și Georgia, care vor să primească statutul de țări candidate.

Luni seară, preşedintele Consiliului European, Charles Michel, a transmis „este timpul să recunoaștem perspectiva europeană a Ucrainei, Moldovei și Georgiei”. În schimb, preşedintele Consiliului European a anunțat că va invita săptămîna aceasta cele 27 de ţări membre ale UE să acorde doar Ucrainei şi Republicii Moldova statutul de candidat pentru aderarea la Uniunea Europeană.

Prin urmare, condiția pusă de Viktor Orban este imposibil de îndeplinit, dat fiind că Georgia este considerată extrem de îndepărtată de perspectiva europeană, iar Bosnia este măcinată de tensiuni interetnice alimentate de Serbia și Rusia.

Săptămîna trecută, Comisia Europeană a dat un aviz pozitiv în legătură cu aderarea Ucrainei şi Republicii Moldova la blocul comunitar, dar a estimat că Georgia trebuie mai întîi să efectueze reforme, în special politice, înainte de a putea pretinde statut de țară candidată la UE.

„Pentru a reuşi, ţara trebuie acum să se unească din punct de vedere politic, pentru a proiecta o cale clară către reforma structurală şi către Uniunea Europeană - o cale care să stabilească în mod concret reformele necesare, să implice societatea civilă şi să beneficieze de un sprijin politic larg”, a declarat preşedintele executivului blocului, Ursula von der Leyen, într-o conferinţă de presă la Bruxelles.

Executivul european a recomandat ca Georgiei să i se „ofere perspectiva de a deveni membru al Uniunii Europene”, o situaţie care însă nu are valoare juridică.

Luni seară, zeci de mii de manifestanţi au ieșit în stradă la Tbilisi, capitala Georgiei, cerînd aderarea la Uniunea Europeană a acestei foste republici sovietice din Caucaz.

Ungaria se poate folosi de dreptul său de veto

Avizul de vineri al Comisiei Europene este consultativ, decizia finală privind acordarea acestui statut aparținînd celor 27 de state membre ale UE.

Potrivit legislației europene, dacă Ungaria face uz de dreptul său de veto, UE nu poate acorda Ucrainei și Republicii Moldova statutul de țări candidate.

Nu ar fi pentru prima dată cînd Budapesta împiedică sau întîrzie deciziile majore ale Bruxelles-ului. Săptămîna trecută, Viktor Orban a utilizat dreptul de veto în dosarul unui impozit minim pe profiturile companiilor. Pe ultima sută de metri a apărut opoziţia Ungariei, în condiţiile în care pentru un acord ar fi fost nevoie de sprijinul tuturor celor 27 de state membre.

De asemenea, în urmă cu o lună, Ungaria a întîrziat timp de mai multe săptămîni al șaselea pachet de sancțiuni al UE la adresa Rusiei și s-a folosit de dreptul de veto pentru a slăbi acele sancțiuni, vizînd mai ales să fie acceptată de la un embargo asupra petrolului rusesc.

Sursa: digi24.ro