Preşedintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, a declarat marţi că îşi doreşte să evite o ieşire a Greciei din zona euro şi că «este momentul să se revină la masa negocierilor», cu cîteva ore înaintea unui summit crucial al zonei euro privind situaţia Atenei.

Juncker a făcut de asemenea apel la «găsirea unei soluţii», într-un discurs susţinut în Parlamentul European de la Strasbourg la două zile după ce grecii au respins prin referendum propunerile de acord ale creditorilor internaţionali - UE, BCE şi FMI.

"Îmi doresc să evit un Grexit (o ieşire a Greciei din zona euro - n.r.), sînt împotriva unui Grexit", a declarat Juncker, în prima sa luare de poziţie publică după referendum. "Există unii în Uniunea Europeană care, deschis sau fără să o spună, îşi doresc ca Grecia să iasă din zona euro. Răspunsurile cele mai simple sînt deseori cele mai proaste", a spus el.

În opinia preşedintelui Executivului comunitar, "Europa este o luptă permanentă pentru găsirea de compromisuri", iar Comisia "va face tot posibilul pentru ca negocierile să fie reluate, este momentul să revenim la masa negocierilor". "Vreau să ne reunim pentru a găsi o soluţie", a insistat el, chiar dacă "nu vom găsi astăzi această soluţie".

"Vom pregăti calea pentru găsirea unei soluţii", a adăugat el. Juncker a dat asigurări că, la summitul convocat pentru marţi, la Bruxelles, îi va cere premierului grec Alexis Tsipras «o explicaţie» privind organizarea referendumului de la 5 iulie.

Şi asta pentru că, a adăugat el, chestiunea asupra căreia grecii au fost chemaţi să-şi exprime opinia "nu mai exista de mult timp". Propunerile creditorilor care au fost supuse la vot "erau depăşite", a spus Juncker. Ele erau vechi de peste opt zile şi vizau un plan de ajutor care a expirat săptămîna trecută.

Anunţul privind organizarea unui referendum, făcut de Tsipras în noaptea de 26 spre 27 iunie, i-a luat prin surprindere pe liderii europeni, cu o zi înaintea unei reuniuni a Eurogrupului unde urma să se continue negocierile cu Grecia pentru evitarea intrării în incapacitate de plată care se profila şi care a fost în cele din urmă declarată la 30 iunie, din cauza neachitării unei rate restante de 1,6 miliarde de euro din datoria către FMI.

Fără propuneri de reformă, negocierile "nu au niciun sens"

În absenţa unor noi propuneri de reformă din partea Atenei, noi negocieri "nu au niciun sens", a declarat comisarul european pentru economia şi societatea digitală, Gunther Oettinger, într-un interviu publicat marţi în cotidianul german Bild.

"Referendumul i-a mobilizat pe oameni, însă aceasta nu schimbă cu nimic faptul că Grecia este în pragul falimentului", a subliniat Oettinger.

Atena trebuie să propună reforme, pentru că, în cazul în care guvernul lui Alexis Tsipras va continua să le respingă, "noi negocieri nu au niciun sens", a avertizat comisarul european.

Grecii au respins cu 61,31% din voturi, în timpul referendumului de duminică, planul de reforme propus de creditori (UE, FMI, BCE) în schimbul asistenţei financiare, rezultat ce a precipitat Grecia într-o stare de incertitudine cu privire la menţinerea ei în zona euro.

Întrebarea cu privire la planul de ajutor propus de cei trei creditori internaţionali ("Trebuie sau nu acceptat acordul propus de Comisia Europeană, Banca Centrală Europeană şi Fondul Monetar European în timpul summitului Eurogrup din 25 iunie?") "era înşelătoare, campania guvernului grec era una polemică şi au fost făcute afirmaţii pur şi simplu indecente împotriva partenerilor europeni", şi-a exprimat nemulţumirea Oettinger, membru al partidului conservator CDU al cancelarului federal Angela Merkel.

Comisia Europeană şi ţările din zona euro trebuie să împiedice acum ca, "din cauza urgenţei financiare" pe care o trăieşte în prezent Grecia, să se instaleze în această ţară o penurie de medicamente, alimente sau de petrol şi gaz, a mai spus Oettinger, avansînd posibilitatea utilizării în acest scop a unor mijloace deblocate în mod normal în cazul unor catastrofe naturale.

Există bazele unui acord cu Grecia

«Există bazele unui acord» pentru salvarea financiară a Greciei, a declarat marţi premierul francez Manuel Valls, adăugînd că nu trebuie să fie «subiecte tabu» în ceea ce priveşte reeşalonarea datoriei publice a Atenei.

Franţa este «convinsă» că "nu ne putem permite riscul unei ieşiri a Greciei din zona euro", "din motive economice (...), dar în special din motive politice", a declarat el la postul de radio RTL.

Ieşirea, în premieră, a unei ţări din zona euro ar constitui "un risc pentru creşterea economică mondială", a adăugat Manuel Valls.

"Europa este în joc", a subliniat el, îndemnînd guvernul grec "să facă tot posibilul pentru a găsi un acord".

"Acest acord este necesar, în primul rînd pentru Grecia, deoarece ieşirea sa din zona euro ar arunca poporul elen într-o situaţie insuportabilă, dar şi pentru coeziunea şi coerenţa zonei euro şi, prin urmare, ale Europei", a spus şeful guvernului francez.

Ţările din zona euro s-au reunite marţi la Bruxelles pentru un summit extraordinar, la două zile după respingerea de către greci prin referendum a propunerii de acord din partea creditorilor internaţionali, pentru a explora şansele, mici, al unui plan de ajutor pentru Grecia, aflată într-o situaţie de urgenţă financiară.

"Nu ne jucăm cu istoria, nu ne jucăm cu o ţară ca Grecia", a declarat Valls.

Preşedintele francez Francois Hollande şi cancelarul german Angela Merkel au încercat luni seară, după o întrevedere la Paris, să mascheze divergenţele franco-germane în ceea ce priveşte Grecia şi să afişeze o poziţie comună în faţa premierului elen Alexis Tsipras.

Merkel a spus că guvernul grec trebuie să prezinte «urgent propuneri precise», în timp ce Hollande a cerut propuneri «serioase».

Însă preşedintele francez, fidel poziţiei conciliante pe care vrea s-o adopte Parisul, a reiterat că «uşa este deschisă» pentru discuţii şi a insistat asupra ideii de «solidaritate».

Criza din Grecia nu este din vina «germanilor răi», ci a guvernanţilor eleni

Criza din Grecia nu este din vina «germanilor răi», ci a guvernanţilor de la Atena din ultimii 15-20 de ani, consideră ministrul de externe italian, Paolo Gentiloni, insistînd însă pentru menţinerea acestei ţări în familia europeană, inclusiv din considerente geopolitice.

«Ştim bine că Grecia este în afara parametrilor, însă nu din vina germanilor răi, ci din cauza guvernanţilor greci care s-au succedat la Atena în ultimii 15-20 de ani», a declarat ministrul italian, într-un interviu acordat cotidianului Corriere della Sera.

În opinia sa, «situaţia nu s-a rezolvat cu victoria lui «nu» la referendum». «Votul a stabilit că (Alexis) Tsipras are sprijinul majorităţii grecilor. Însă aceasta nu este o soluţie», a spus Gentiloni. El a respins argumentele «contabile» pentru o ieşire a Greciei din zona euro, subliniind că «nu există doar raţiuni culturale, sentimentale, istorice, ci şi puternice argumente geopolitice» pentru o decizie contrară.

«Faptul că Grecia rămîne un stat membru al UE şi al NATO nu poate fi un element secundar în analiza noastră. Spun acest lucru fără a dori să justific alegerile făcute sau pe cele nefăcute de Atena în ultimele luni», a subliniat ministrul italian pentru Corriere della Sera.

La rîndul său, şeful guvernului de la Roma, Matteo Renzi, a apreciat luni că reuniunea de marţi a Eurogrupului şi summitul din aceeaşi zi al zonei euro ar trebuie «să indice o cale definitivă pentru rezolvarea» problemei urgente a crizei greceşti, după referendumul la care au fost respinse cu majoritate categorică de peste 61% propunerile de acord ale creditorilor internaţionali.

Sursa: Agerpres