Toamna anului trecut a clocotit de mişcări tectonice în sectorul bancar, culminînd cu jaful unui miliard de dolari de la Banca de Economii. Pînă la jaful secolului însă a avut loc un şir de evenimente care acum, la ceva timp şi dezvăluiri distanţă, se leagă într-o maşinaţie de proporţii, bine orchestrată, cu implicarea principalelor instituţii ale statului.

Startul jafului secolului, dat de Ministerul Finanţelor

Totul a început cu o iniţiativă înaintată de Ministerul Finanţelor, privind modificarea unor legi care vizează sectorul bancar. Cea mai importantă modificare s-a regăsit în Legea instituţiilor financiare:

Articolul 3811 alineatul (3) se completează cu litera a1) cu următorul cuprins: “a1) creanţele Ministerului Finanţelor, ca urmare a plăţilor efectuate sau care urmează a fi efectuate în temeiul garanţiilor de stat sau gajării valorilor mobiliare de stat pentru garantarea creditelor de urgenţă acordate de Banca Naţională a Moldovei băncii în situaţii de criză financiară sistemică sau de pericol al apariţiei acesteia, conform art.18 alin.(3) din Legea nr.548-XIII din 21 iulie 1995 cu privire la Banca Naţională a Moldovei”.

Mai exact, prin această modificare, Băncii Naţionale i s-au dezlegat mîinile ca să poată oferi credite de urgenţă nu doar în situaţii de criză financiară, ci şi atunci cînd autorităţile decid că există pericol ca această criză să apară. Anume în urma acestei modificări legislative BNM şi Guvernul au putut vărsa miliarde în BEM pentru a acoperi gaura financiară creată la bancă. Iniţiativa a fost înaintată pe 19 septembrie 2014, iar cîteva zile mai tîrziu, pe 23 septembrie, Ministerul Justiţiei a avizat proiectul propus de Ministerul Finanţelor, condus de Anatol Arapu. Acel Arapu care a susţinut iniţiativa scandaloasă a ministrului Economiei, Stephane Bride, de a modifica legea privind instituţiile financiare astfel încît să împiedice Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare să-şi majoreze pachetul de acţiuni la Victoriabank.

Asumarea răspunderii de către Guvernul Leancă – elementul necesar pentru devalizarea băncilor

Două zile mai tîrziu după avizul Ministerului Justiţiei, pe 25 septembrie 2014, în mare grabă, dis-de- dimineaţă, Guvernul Leancă şi-a asumat răspunderea pentru un pachet de legi, o parte dintre care vizează sectorul financiar-bancar. Anume această decizie a Guvernului a fost elementul necesar pentru scoaterea banilor vii din rezervele Băncii Naţionale, adică ale Republicii Moldova, care să acopere ingineriile financiare aplicate în acele trei bănci.

Mai tîrziu, ex-ministrul Finanţelor Veaceslav Negruţa declara că decizia Guvernului de asumare a răspunderii a servit drept bază pentru devalizarea BEM, Unibank şi Banca Socială. Potrivit fostului ministru, nu este întîmplător că Banca Naţională a aşteptat decizia Guvernului ca să poată credita băncile comerciale cu garanţia Guvernului. „De ce BNM aşteaptă decizia Guvernului şi nu ar avea pretenţii faţă de Parlament? Doar de modificarea legilor, în cele din urmă, responsabil este Legislativul. Este evident că intenţionat a fost aleasă formula de angajare de răspundere pentru a evita discuţii în Parlament. Pentru că această modificare, de permisiune de creditarea a băncilor în dificultate, se face din contul cetăţeanului”, spunea Negruţa, acum cîteva luni.

Noiembrie 2014 – perioada deciziilor secrete

După cîteva săptămîni în care evenimentele s-au derulat pe după culise, public fiind demonstrate îngrijorări şi măsuri pentru redresarea situaţiei din sectorul bancar, a venit luna noiembrie, ajunul alegerilor parlamentare, cînd pe fondul preocupării societăţii de scrutinul care se apropia au fost luate o serie de decizii sub parafa „Secret”. Pe 7 noiembrie 2014 a avut loc şedinţa secretă a Consiliului Naţional de Stabilitate Financiară, unde s-a decis alocarea unui credit garantat de stat pentru Banca de Economii, Banca Socială şi Unibank. Pe 13 noiembrie 2014 Guvernul Leancă adoptă o hotărîre secretizată de acordare a unui credit de 9,5 miliarde lei celor trei bănci.

Dezvăluirile despre hotărîrea Guvernului din pragul alegerilor parlamentare au început abia în primăvara anului curent. „Din BEM, Banca Sociala şi Unibank, în noiembrie 2014, au fost sustraşi 13 miliarde lei prin credite către cîteva firme din RM, convertite în valută străină şi transferate peste hotare în zonele off-shore. Tot în noiembrie 2014 a fost aprobată decizia de acordare a creditului de aproape 10 miliarde de lei pentru BEM, BS şi Unibank. Prin urmare, avînd toate instrumentele de supraveghere şi urmărind cum pleacă din sistemul bancar 13 miliarde lei, se aprobă decizii secrete de alocarea a circa 10 miliarde lei din BNM pentru a acoperi gaura creată artificial.

După acordarea ajutorului pentru cele trei bănci, BEM, BS şi Unibank alocă, pe 25 şi 26 noiembrie 2014, credite în valoare de 13,6 miliarde lei către o serie de companii afiliate lui Ilan Shor: Danmira SRL, Davena-Com SRL, Voximar-Com SRL, Contrade şi Caritas Group, timp în care BNM nu a intervenit pentru a stopa operaţiunile. Imediat după acordarea creditelor, creanţele companiilor menţionate au fost cesionate către o firmă off-shore din Marea Britanie, „Fortuna United LP”, după care sumele creditate au fost transferate integral către jurisdicţii off-shore.
O zi mai tîrziu, pe 27 noiembrie, arde maşina care transporta documentele aferente creditelor acordate în cele trei zile, astfel fiind şterse urmele prin incendierea setului de acte aflat în automobilul companiei „Klassica Force”, compania lui Ilan Shor. Şi acest caz, ca şi tot ce s-a întîmplat în noiembrie 2014, a fost ţinut în secret şi a ieşit la iveală abia peste cîteva luni.

Tot pe 27 noiembrie 2014, Curtea Supremă de Justiţie emite hotărîrea prin care statul reintră în posesia a 56,1% din acţiuni la Banca de Economii şi trebuie să restituie suma de 80,2 milioane lei. Şi tot pe 27 noiembrie 2014 Consiliul Băncii Naţionale ia decizia de acordare a creditului de urgenţă pentru BEM (5,273 miliarde), Banca Socială (2,8 miliarde) şi Unibank (1,353 miliarde), în baza hotărîrii secrete a Guvernului din 13 noiembrie 2014.

O zi mai tîrziu, în seara zilei de 28 noiembrie, Banca Naţională instituie administrare specială la Banca de Economii.

Shor, un element; „Există un arhitect în jaful secolului”

În cadrul investigaţiilor naţionale, organele de anchetă au demarat un show cu afaceristul Ilan Shor în prim-plan, în timp ce foşti miniştri, deputaţi şi experţi afirmau într-un glas că un miliard de dolari nu putea fi sustras din rezervele statului fără acces la cele mai de vîrf pîrghii. „Se încearcă distragerea atenţiei de la tot ce se întîmplă la Banca de Economii şi de la persoanele direct sau indirect vizate. Există un arhitect la tot ce se întîmplă în RM, cu scopul de a o converti într-o spălătorie regională”, declara fostul ministru al Finanţelor, Veaceslav Negruţa. Şi fostul preşedinte al Comisiei economie, buget şi finanţe, Veaceslav Ioniţă, a menţionat că Shor este folosit drept paravan şi că nu el este vîrf de lance.

În acelaşi timp, o investigaţie Business New Europe a scos la iveală faptul că mai multe companii off-shore din Scoţia au fost implicate în schema frauduloasă de la BEM, fiind aceleaşi firme off-shore care au participat în atacurile raider din Moldova în perioada 2011-2012, al căror beneficiar final este oligarhul Vladimir Plahotniuc, potrivit Înaltei Curţi de Justiţie de la Londra. Companiile au fost menţionate în raportul Kroll, potrivit căruia firmele off-shore înregistrate în Scoţia erau folosite alături de băncile lituaniene şi structuri ruse pentru a scurge aproape un miliard de dolari din cele trei bănci moldoveneşti.

„Moldova şi-a construit o reputaţie de gaură neagră bancară şi a fost implicată în scheme de spălare de bani în timpul investigaţiilor în urma crizei bancare din Cipru din perioada 2012-2013, care au descoperit că sectorul bancar moldovenesc are relaţii strînse cu Rusia şi este în mod obişnuit folosit pentru a canaliza banii din Moscova spre conturi off-shore din Cipru. Ultima schemă de un miliard de dolari, atribuită lui Ilan Shor, are multe în comun cu fraudele anterioare, ceea ce ridică întrebarea dacă acesta este într-adevăr beneficiarul principal”, potrivit Business New Europe.

Articol preluat din Jurnal.md