Cîteva zeci de mii de israelieni au manifestat, Sîmbătă seara, la Tel Aviv, pentru a-şi exprima dezacordul faţă de politicile coaliţiei guvernamentale a premierului Benjamin Netanyahu şi temerile privind riscul unui derapaj antidemocratic, informează AFP, potrivit agerpres.  

Este cea mai mare demonstraţie de la învestirea Guvernului, pe 29 Decembrie, care reuneşte partide de dreapta, de extremă dreapta şi partide evreieşti ultraortodoxe, cel mai de dreapta Executiv din istoria acestei ţări.

În jurul orei 21:00 (19:00 GMT), Piaţa Habima din centrul Tel Avivului era plină, iar mulţimea se revărsa pe străzile adiacente. Potrivit estimărilor Poliţiei, citate de radioul public, s-au adunat 20.000 de manifestanţi. Organizatorii estimează că numărul acestora se ridică la cîteva zeci de mii.

Mitinguri de o amploarea mai mică au avut loc simultan la Ierusalim, unde aproximativ 1.000 de protestatari s-au adunat în faţa reşedinţei premierului Netanyahu, potrivit presei locale, şi la Haifa, principalul oraş din Nordul ţării.

Demonstranţii s-au adunat la apelul unei organizaţii anticorupţie, în jurul unor sloganuri care cereau „salvarea democraţiei” şi „împiedicarea răsturnării regimului politic” instituit în Israel de la înfiinţarea sa în 1948.

Partide de centru, de stînga şi alianţa de partide arabe Hadash-Taal i-au chemat pe israelieni la protest, în special împotriva reformei Justiţiei prezentate pe 4 Ianuarie de Guvernul lui Benjamin Netanyahu, urmărit penal în mai multe cazuri de presupusă corupţie. Ei cer, de asemenea, demisia premierului.

La manifestaţii au fost prezente şi alte categorii de persoane nemulţumite: opozanţi ai colonizării israeliene a Cisiordaniei, teritoriu palestinian ocupat, sau mişcări de apărare a LGBTQ, îngrijorate de prezenţa unor miniştri în mod deschis homofobi în Guvern.

În Piaţa Habima, atmosfera a fost una paşnică. Mulţi israelieni au venit cu familiile în pofida ploii, iar manifestanţii au scandat sloganurile sub o mare de umbrele.

Pancartele afişate de demonstranţi reflectau diversitatea revendicărilor: ”Este timpul să îl dăm jos pe dictator”, ”Guvernul ruşinii”, ”Nu există democraţie cu ocupaţie”, „Bibi nu vrea democraţie, nu avem nevoie de fascişti în Knesset”, ”Îl vei iubi pe celălalt ca pe tine însuţi”, scrise în ebraică şi arabă. Sloganul ”Democraţie, democraţie” a fost cel care a apărut cel mai des.

În absenţa unei Constituţii scrise oficiale, sistemul judiciar din Israel este singurul capabil să controleze Guvernul şi să protejeze drepturile individuale. Criticii reformei judiciare susţin că aceasta ar acorda un control nelimitat premierului, punînd în pericol democraţia israeliană, aşa cum a existat ea din 1948, şi se tem de o derivă spre o democraţie iliberală.

Din Iulie 2020 pînă în Iunie 2021, Mişcarea Steagurilor Negre a susţinut o campanie de protest împotriva lui Benjamin Netanyahu pentru a cere demisia sa din cauza scandalurilor de corupţie în care este implicat.

Lider al Partidului Likud, principalul partid de dreapta din Israel, şi deţinător al recordului pentru cel mai lung mandat în Guvernul israelian, Netanyahu a fost înlăturat de la putere în 2021 de o coaliţie eteroclită care a durat mai puţin de un an. El a preluat conducerea unui nou Guvern la sfîrşitul lunii Decembrie, în urma alegerilor parlamentare din Noiembrie, al cincilea scrutin în patru ani, ale cărui rezultate reflectă fragmentarea electoratului şi diviziunile interne ale societăţii.

Printre vorbitorii programaţi să se adreseze manifestanţilor din Piaţa Habima s-a numărat şi fostul ministru al Apărării Benny Gantz (centru-dreapta), care Vineri a făcut apel pe Twitter la „toţi israelienii de stînga şi de dreapta să vină şi să demonstreze pentru păstrarea democraţiei israeliene”.