Oficiali de rang înalt ai Uniunii Europene (UE) care au vizitat Ucraina în ultima vreme au transmis un mesaj sever Kievului, afirmînd că mai are multe de făcut pentru a-şi asigura intrarea în blocul european, în timp ce ei lucrează la depăşirea opoziţiei Ungariei faţă de aderarea Ucrainei, scrie Reuters, potrivit News.ro.

Ucraina are nevoie de sprijinul tuturor celor 27 de ţări ale UE pentru a deveni membru, dar Budapesta îi blochează trecerea la următoarea etapă a negocierilor de aderare, invocînd preocupări legate de drepturile lingvistice ale etnicilor maghiari.

Poziţia Ungariei a frustrat alte state membre ale UE, iar comisarul pentru extindere al blocului, Marta Kos, a condus săptămîna trecută o ofensivă de şarm la nivel înalt în Ucraina, întîlnindu-se cu minoritatea maghiară din Vestul ţării pentru a încerca să atenueze tensiunile.

Aderarea Ucrainei la UE a fost sincronizată cu cea a Republicii Moldova, aşa că orice împotrivire faţă de includerea Kievului ar afecta indirect şi Chişinăul. Tocmai de aceea, unele forţe încearcă să decupleze cele două candidaturi, însă Ucraina se împotriveşte cu fermitate, conştientă că i s-ar reduce şi mai mult şansele.

Pentru mulţi oameni din Ucraina, perspectiva aderării la UE reprezintă o speranţă pentru un viitor prosper, la peste trei decenii după ce ţara a obţinut independenţa faţă de Uniunea Sovietică.

În 2014, preşedintele pro-rus a fost alungat de la putere în urma unor proteste de masă după ce a încercat să îndepărteze Kievul de la aderarea la UE, iar războiul Rusiei în Ucraina a făcut aderarea la UE şi mai atractivă pentru ucrainenii pro-occidentali.

Însă încercarea Kievului din Vara acestui an de a limita independenţa principalelor organisme de control asupra corupţiei a alarmat multe Guverne europene şi a pus în lumină provocările legate de reformă cu care se confruntă Ucraina, care trebuie să-şi alinieze legislaţia la standardele UE.

”UE nu poate accepta un nou stat membru care nu respectă în totalitate statul de drept”, a declarat comisarul UE pentru extindere, Marta Kos, într-un interviu acordat Reuters în Ucraina.

Kos a explicat că „pentru a-ţi demonstra ataşamentul, o parte a acestui proces este să fii foarte strict”. Ea a adăugat că, în ceea ce priveşte reformele în domenii precum agricultura şi mediul, ”acum va urma munca grea”.

Oficialii europeni au semnalat că, dacă Ucraina va continua reformele şi va respecta pe deplin normele statului de drept, vor găsi o modalitate de a ocoli opoziţia prim-ministrului ungar Viktor Orban şi de a se asigura că Ucraina face progrese în direcţia aderării.

Prim-ministrul danez Mette Frederiksen, a cărei ţară deţine Preşedinţia rotativă a UE pînă la sfîrşitul lunii Decembrie, a declarat, Joia trecută, la summitul de la Copenhaga, că Ucraina şi UE pot continua să lucreze la reforme pentru a ajuta Kievul să se pregătească pentru aderare.

„Nu voi permite unei singure ţări, şi cu siguranţă nu-i voi permite lui Viktor Orban, să ia decizii cu privire la viitorul întregii Europe”, a spus ea.

Săptămîna trecută, în Ucraina, oficialii europeni au subliniat că respectarea statului de drept este o condiţie prealabilă pentru aderare.

Mesajul a fost parţial o reacţie la măsurile luate pe 22 Iulie pentru a stabili un control mai mare al procurorului general, o persoană numită politic, asupra biroului anticorupţie al Ucrainei şi asupra unei unităţi specializate de urmărire penală.

Protestele rare din timpul războiului au determinat conducerea Ucrainei să inverseze rapid cursul, dar episodul a atras atenţia celor mai apropiaţi parteneri ai Kievului.

„Ceea ce s-a întîmplat pe 22 Iulie nu ar trebui să se mai repete niciodată”, a declarat Kos în interviu, avertizînd asupra riscului de a pierde încrederea ţărilor membre ale UE şi subliniind că totul trebuie corectat „pînă la capăt”. „Nu s-a terminat încă”, a punctat ea.

Oficialii europeni spun că sunt convinşi că Ucraina va adera în cele din urmă la standardele UE şi că există un angajament puternic în societatea ucraineană de a continua acest proces. „Singura îngrijorare este cum şi cît va dura, nu dacă se va întîmpla”, a spus Kos.

Taras Kacika, viceprim-ministrul ucrainean pentru integrare europeană, a declarat pentru Reuters că ţara sa „va continua să implementeze reformele în conformitate cu angajamentele sale internaţionale”.

Preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a declarat, în Februarie, că Ucraina ar putea adera la blocul comunitar înainte de 2030 dacă va continua reformele la ritmul şi calitatea actuale, dar acest calendar este privit cu scepticism de unii oficiali.

Ucraina „este o ţară mare, importantă şi situată strategic, iar lucrurile nu pot fi ascunse sub preş”, a declarat un diplomat al UE.

Un al doilea diplomat UE a declarat că ”se văd progrese impresionante din partea Ucrainei, mai ales avînd în vedere războiul, dar procesul de aderare la UE este dificil şi de lungă durată”.

Pe termen scurt, opoziţia Ungariei este principalul obstacol în calea aderării Ucrainei.

În 2023, Orban a ales să nu se opună prin veto la o decizie a liderilor UE de a deschide negocierile de aderare cu Ucraina, dar Ungaria blochează acum trecerea Ucrainei la etapa următoare – negocierile privind „clusterele”, care acoperă domenii tematice de politică.

Unii oficiali europeni au lansat ideea deschiderii clusterelor fără o unanimitate în întreaga UE, ocolind obiecţia Ungariei.

Însă modificarea regulilor necesită sprijinul tuturor celor 27 de state, iar oficialii spun că a continua lucrările tehnice cu Ucraina fără deschiderea oficială a clusterelor rămîne opţiunea cea mai probabilă pe termen scurt.

„Dacă nu reuşim să ne convingem reciproc, atunci cred că pur şi simplu trebuie să continuăm cu toate lucrurile care trebuie desfăşurate între Ucraina şi Comisia Europeană”, a declarat Mette Frederiksen, premierul din Danemarca.

Kacika, viceprim-ministrul ucrainean, spune că Ucraina adoptă o abordare „pragmatică” şi va continua reformele, astfel încît să poată avansa rapid odată ce va fi posibil să treacă la etapa următoare.

Pe termen lung, aspiraţiile Ucrainei de aderare la UE ar putea întîmpina obstacole în alte părţi ale blocului.

Un sondaj Eurobarometru publicat în Septembrie a arătat că 52% dintre cetăţenii UE susţin aderarea Ucrainei, cu condiţia să îndeplinească toate condiţiile de aderare, iar 41% se opun. Însă, în timp ce 91% dintre suedezi susţin aderarea Ucrainei odată ce aceasta îndeplineşte toate condiţiile, 48% dintre francezi şi doar 28% dintre cehi sunt în favoarea aderării.

Kos a afirmat că UE are timp să analizeze preocupările fiecărei ţări şi să le abordeze. „Haideţi să discutăm despre asta”, a spus ea. „Care sunt preocupările voastre? Şi să vedem dacă putem explica”, a arătat comisarul pentru extindere.