Cînd a aflat de intrarea recentă în vigoare a unei legi care interzice alcoolul în Irak, Danny al Mesij, creştin caldean irakian care deţine un magazin de băuturi alcoolice la Bagdad, s-a temut că-şi va pierde locul de muncă, dar ceea ce l-a îngrijorat şi mai tare a fost reculul libertăţilor şi drepturilor minorităţilor religioase din această ţară cu majoritate musulmană.

„Interzicerea alcoolului este ceva imposibil de aplicat. Suntem creştini şi nu ne convine ca ei să vină să ne închidă magazinele de băuturi. Irakul este şi ţara noastră”, declară pentru EFE, potrivit agerpres, acest bărbat în vîrstă de 33 de ani, din spatele tejghelei magazinului pe care îl administrează, situat pe strada centrală Sadun din Capitală, unde sunt concentrate zeci de magazine care vînd alcool.

Magazinul lui Danny, ca şi restul, continuă să funcţioneze relativ normal în ciuda faptului că, la începutul anului, la 20 Februarie, a fost publicată în Monitorul Oficial o lege controversată care prevede „interzicerea importului, fabricării şi vînzării băuturilor alcoolice de orice fel”.

Legea a fost aprobată în 2016 de Parlament, dar a rămas într-un ”purgatoriu” legal pînă la începutul lui 2023, după presiuni neîncetate din partea partidelor musulmane foarte conservatoare, inclusiv din partea aripilor politice ale unor miliţii armate pro-iraniene dornice să transforme Irakul într-o republică islamică.

Nu este clar deocamdată cînd vor acţiona autorităţile pentru a pune în aplicare această normă, a cărei încălcare aduce cu sine amenzi de pînă la 25 de milioane de dinari irakieni, adică în jur de 19.000 de dolari.

O problemă pentru minorităţi

Danny spune că majoritatea creştinilor irakieni, precum şi alte minorităţi etnice, cum ar fi yazidi, lucrează în magazinele de băuturi alcoolice, aşa că închiderea lor ar fi o mare problemă pentru aceste comunităţi care suferă deja un anumit grad de marginalizare instituţională.

„Dacă le închid, unde vom merge, ce vom face? Este ca şi cum ne forţează să ne părăsim ţara şi nu ne pot face aşa ceva”, afirmă Danny, care se gîndeşte să plece în Kurdistanul irakian, regiune autonomă din Nordul Irakului unde măsura nu se va aplica.

Potrivit mai multor partide politice creştine irakiene, eventuala închidere a acestor magazine ar putea trimite în şomaj aproximativ 200.000 de persoane şi ar putea chiar să crească tensiunea între diferitele comunităţi religioase din Irak.

De altfel, însuşi dictatorul irakian Saddam Hussein a încercat să interzică alcoolul în 1994, lucru care a stîrnit numeroase critici, deoarece măsura contravenea secularismului promovat de regimul său. De altfel, unul dintre cei mai aprigi critici a fost chiar Uday, unul dintre fiii lui Saddam Hussein, care a avertizat că de pe urma măsurii ar putea avea de cîştigat fundamentalismul religios.

O libertate personală

Mohanid Abu Saif, în vîrstă de 58 de ani, a cumpărat cîteva sticle de whisky şi arak, o băutură spirtoasă tradiţională în mai multe ţări din Orientul Mijlociu, făcută din struguri. Abu Saif mărturiseşte că este un consumator înrăit, deşi religia lui, islamul, îi interzice să bea.

„Sunt musulman, dar beau ca să uit ce se întîmplă în ţara asta”, declară el, vizibil supărat din cauza acestei legi care „este împotriva poporului”, întrucît consumul de alcool – consideră Abu Saif – este „o libertate personală, dar în Irak nu mai există libertate”.

Intrarea în vigoare a legii a făcut ca afluxul de alcool în Irak să scadă considerabil, în principal din cauza fricii furnizorilor de a se confrunta cu consecinţe legale.

Din acest motiv, mai mulţi vînzători consultaţi de EFE au subliniat că preţul alcoolului aproape s-a dublat, ceea ce i-a forţat pe consumatorii care cumpărau în trecut o sticlă de băutură să cumpere acum o litră, pe care o ”lungesc” cu apă ca să-i ţină mai mult.

De asemenea, ei spun că o mare parte dintre consumatorii care vin la aceste magazine sunt musulmani, care beau „de necaz”, în faţa situaţiei disperate a unei ţări sfîşiate de decenii de război şi încă în proces de reconstrucţie.

În plus, corupţia răspîndită în rîndul clasei conducătoare este un impediment major în calea dezvoltării ţării, care astăzi nu este în stare să furnizeze energie electrică fără întrerupere populaţiei, în pofida faptului că Irakul este al doilea mare producător de petrol din OPEC.

„Dacă ajung să interzică alcoolul, vom ieşi în stradă pentru a protesta. În Irak, ei îi consideră necredincioşi pe cei care beau, dar, pe de altă parte, furtul şi crima sunt permise”, exclamă Abu Saif.