Pînă nu demult, lipsa de mişcare era o particularitate a vîrstnicilor. Confortul oferit de atractivele tehnologii moderne ne expune pe toţi, indiferent de vîrstă, pericolelor acestei „boli a secolului“.  Sedentarismul afectează pe oricine, de la mic la mare, din toate categoriile sociale , fiind printre cei mai periculoși factori care ne amenință existența. În fiecare an mor 5,3 milioane de persoane din cauza lipsei de mişcare, unele tipuri de cancer, diabet şi boli cardiace fiind cauzate în principal de inactivitatea fizica. În lume, numărul celor care mor din lipsă de mişcare este aproape egal cu cel al deceselor din cauza fumatului. „Cred că inactivitatea fizică este principala cauză a apariției multor problem pe care le avem, dacă am privi acest fenomen drept o problemă medicală în sine, așa cum s-a întîmplat în cazul dependenței, și i-am tratat pe oameni, am putea lua măsuri pentru sănătatea publică”, spune dr. Michael Joyner, fiziolog. Cînd muşchii nu sunt folosiţi îndeajuns, circulaţia sangvină nefiind suficient de intensă drept urmare, apar tot felul de probleme de sănătate precum ar fi:

Atrofierea muşchilor. În cazul în care fibrele musculare nu vor fi supuse o perioadă îndelungată unui efort fizic atunci cu timpul ele se vor micşora în dimensiuni şi lungime. În aşa fel se va observa o micşorare vizuală a dimensiunilor musculare şi a contururilor acestora şi vor apărea procese de deformare în zonele afectate.

Afectarea posturii şi a coloanei vertebrale. Statul îndelung pe scaun, de multe ori în poziţii incorecte, şi lipsa activităţii fizice duc la slăbirea muşchilor care susțin coloana vertebrală, de unde durerile de spate şi rigiditatea coloanei. Ca urmare a lipsei de activitate fizică, a unui stil de viaţă sedentar, apare gîrbovirea, toate procesele îmbătrînirii fiind mult accelerate.

Boli de inimă. Stresul constant și anxietatea, dieta săracă, obezitatea, diabetul, reumatism și bolile de ficat sînt factorii care provoacă boli cardiovasculare. Totodată, printre cele mai cunoscute cauze ale bolilor de inimă se numără fumatul, alimentaţia bogată în grăsimi, carnea roşie şi sarea, consumul de alcool şi sedentarismul.

Osteoporoză. Inactivitatea prelungită, care se traduce și prin slaba solicitare a oaselor, favorizează scăderea rezistenţei lor, fragilizarea şi slăbirea lor, de unde osteoporoza.

Tulburări de somn. O zi încărcată, plină de activități și realizări ne ajută să dormim bine, odată ce organismul nu este supus efortului fizic, corpul se simte odihnit, respectiv nu simte nevoia de a se restabili prin somn.

Încetinirea metabolismului. Cînd muşchii, mai ales cei folosiţi la deplasare, nu sunt solicitaţi, se micşorează volumul de sînge circulat, ceea ce înseamnă că se ard mai puţine calorii, de unde şi neplăcutele depuneri adipoase.

Diabet. O boală ce poate fi cauzată și de sedentarism, sau mai bine zis de o serie de factori nesănătoși, printre care și sedentarismul este diabetul zaharat tip II. Pacienții cu diabet sunt de multe ori obezi, semn că sedentarismul este o cauză ce a dus la apariția bolii. Lipsa activității fizice, hipertensiunea și afecțiunile cardiovasculare conduc la diabet, complicații vasculare, renale sau oculare.

Îmbătrînire și depresie. Sedentarismul favorizează îmbătrînirea și stările de depresie, de anxietate. Cercetătorii britanici au arătat că scurtarea telomerilor se produce mult mai repede la persoanele sedentare. Telomerii persoanelor active au aceeași lungime cu a persoanelor inactive, dar cu 10 ani mai tineri. Mișcarea reduce nivelul de stres, spun specialiștii, de aceea sedentarii sunt persoane triste, anxioase, depresive.

Obezitatea.  Persoanele care au o viață care nu presupune prea multă mișcare, precum cei care lucrează de acasă sau cei care lucrează la birou, sunt predispuse sedentarismului. Lipsa mișcării are consecințe foarte grave, în primul rînd are consecințe care se cunosc imediat, kilogramele în plus, care pot duce la obezitate foarte ușor.

„Rolul lipsei de mişcare continuă să fie subestimat, în pofida existenţei de peste 60 de ani a unor dovezi solide în privinţa impactului asupra sănătăţii. Rămîn multe lucruri de făcut pentru a trata absenţa exerciţiului fizic ca pe o adevărată problemă de sănătate publică”, arată profesorul Harold W. Kohl de la Universitatea Texas din Austin.

Conform studiului, lipsa de mişcare ar fi unul din principalii factori de deces, alături de hipertensiunea arterială, fumatul şi un nivel crescut al colesterolului. Potrivit cercetătorilor, 10% din cancerele la sîn şi colon, precum şi 7% din cazurile de diabet de tip 2 şi 6% din bolile cardiace s-ar datora unei activităţi fizice insuficiente.

Mihaela Vrabie – Badia, student, USM