Cercetătorii de la Universitatea din Cambridge au efectuat cel mai detaliat studiu de pînă acum asupra microorganismelor care trăiesc pe limba noastră, iar rezultatele sunt surprinzătoare. Avem în gură cel puțin 756 de specii de bacterii, scrie incredibilia.ro.

Întrebările fundamentale se referă la modul în care se organizează aceste microorganisme într-un anumit spațiu, ce distanță păstrează între colonii și ce nișe ocupă în interiorul gazdei lor.

Pentru a înțelege mai bine această distribuție, o echipă de oameni de știință de la Institutul Forsyth al Universității Cambridge a analizat în amănunt microorganismele care trăiesc pe suprafața limbii.

Iar rezultatele, publicate la finalul lunii Martie 2020, sunt cu adevărat surprinzătoare, atît în ceea ce privește numărul bacteriilor, cît și ca distribuție. Și se pare că bacteriile pe care le avem pe limbă preferă să conviețuiască pașnic cu vecinii și sunt reticente în a ocupa nișe care nu le corespund.

Cum sunt plasate bacteriile pe limbă

Ecologia spațială este disciplina care analizează procesele care dau naștere la distribuția tiparelor într-un spațiu limitat pentru un grup de indivizi. În studiile efectuate pe organisme non-microscopice, acest domeniu este cunoscut drept „ecologia peisajului”.

În cazul microbilor care ne populează gura, situația este ceva mai complexă, deoarece, dincolo de criteriul spațial, aceste organisme sunt distribuite în funcție factori precum temperatura, umiditatea, pH-ul și oxigenul, pe lîngă alte schimbări de mediu, cum ar fi igiena orală.

De asemenea, microbii își influențează vecinii, acționînd ca surse de nutrimente sau de molecule inhibitoare. De aceea, calcularea raportului dintre aceste microorganisme și dispersia lor pe o suprafață dată – în acest caz, pe limbă – este o sarcină mult mai complexă decît, de exemplu, în cazul unei colonii de pinguini care trăiesc într-un areal dat.

Cînd prosperă într-o anumită nișă, bacteriile se aglomerează laolaltă. Cînd o bacterie se divide, cele două celule rezultate rămîn, de obicei, împreună. Acesta este primul pas în formarea unui grup.

Formele grupurilor de bacterii de pe limbă dezvăluie detalii despre dinamica de creștere a acestor microorganisme: cele care se dezvoltă într-un mediu cu oxigen se vor întinde sub formă de parcele tot mai late pe măsură ce se apropie de exteriorul limbii (cazul bacteriilor Rothia), sau vor fi concentrate doar la exterior (ca în cazul bacteriei Streptococcus).

Pe de altă parte, bacteriile care preferă un mediu cu mai puțin oxigen formează parcele care se lărgesc spre partea centrală a limbii, în jurul celulelor epiteliale umane.

756 microbi diferiți din gură

Microbiomul cavității bucale umane conține pînă la 756 specii, astfel încît analiza celor mai răspîndite microorganisme ar putea fi utilă în special pentru radiografierea bacteriilor predominante din corp.

Pentru a efectua analiza, cercetătorii au apelat la 21 de voluntari sănătoși, cărora le-au prelevat probe de pe limbă.

Folosind etichete fluorescente, au identificat grupuri distincte, fiecare dintre acestea fiind responsabil de producerea de nutrimente pentru organismul uman.

Au identificat 17 genuri bacteriene care sunt adeseori întîlnite pe limbă și au descoperit că, fără excepție, grupurile de bacterii au rămas strîns unite cu membrii aceluiași gen și uneori chiar din aceeași specie.

Bacteriile sunt organizate pe grupuri

Dintre aceste 17 genuri, au identificat trei care au fost prezente la toți indivizii care au făcut parte din studiu: Actinomyces, Rothia și Streptococcus.

Primele erau distribuite predominant în apropierea părții centrale a celulelor epiteliale, în timp bacteriile din genul Rothia au fost identificate mai ales la exteriorul epiteliului și printre alte comunități bacteriene.

Bacteriile din genul Streptococcus au format o crustă subțire situată spre exteriorul limbii și în rînduri subțiri spre interior. Analizînd imaginile, cercetătorii au putut înțelege modul în care aceste colonii se formează și cresc în timp.

Deși există foarte multe studii despre microoroganismele care trăiesc în noi, este prima dată cînd cercetătorii au putut observa comunitățile microbiene de pe limbă într-un asemenea detaliu.

Cunoașterea locurilor unde se adună diferite specii și modul în care se organizează poate dezvălui mult mai mult despre cum funcționează bacteriile și cum se organizează acestea în organismul uman.