Liderul Partidul Libertăţii din Austria (FPÖ) de extremă dreapta, Herbert Kickl, s-a distanţat de Moscova în timpul unor investigaţii asupra suspiciunilor de spionaj rus pe teritoriul austriac, informează Vineri dpa, scrie Agerpres.

"Nu am cîtuşi de puţin o conexiune personală cu Rusia", a declarat Kickl, Joi, în Parlamentul de la Viena, unde a fost chestionat de o Comisie de anchetă.

Kickl, care a fost ministru de Interne din 2017 pînă în 2019, a compărut ca martor în faţa unei subcomisii înfiinţate pentru a face lumină în problema presupuselor abuzuri de putere din partea unor politicieni social-democraţi şi de dreapta.

Dosarul privind presupusul spionaj vizează un fost ofiţer al serviciilor de informaţii austriece, acuzat că este agent dublu.

Joi, mai multe întrebări au fost centrate asupra fostului ofiţer şi presupuselor sale activităţi de spionaj în favoarea Rusiei. Kickl a spus că nu îl cunoaşte pe acest ofiţer şi, în calitate de ministru, nu a fost informat că acest oficial se confruntase deja cu acuzaţii de spionaj la acea vreme.

Presupusul agent dublu ar fi transmis informaţii fostului manager al serviciului de plăţi Wirecard intrat în insolvenţă, Jan Marsalek, care este, de asemenea, suspectat că a lucrat pentru Rusia. Potrivit lui Kickl, el nu a avut contact direct cu Marsalek, care este în prezent fugar.

Totodată, liderul FPÖ a confirmat că Marsalek s-a întîlnit cu alţi oficiali din cadrul Ministerului de Interne, pentru a discuta asupra unor idei în vederea stopării afluxului de refugiaţi din Africa de Nord.

Partidul de extremă dreapta al lui Kickl a fost criticat pentru poziţiile sale asupra Rusiei. FPÖ se opune sancţiunilor împotriva Moscovei. În Februarie, Kickl a cerut ca "relaţiile cu Rusia să fie normalizate".

În 2016, partidul austriac a încheiat un acord de prietenie cu partidul preşedintelui rus Vladimir Putin, Rusia Unită. Potrivit FPÖ, pactul nu a fost implementat niciodată.

Înainte de alegerile parlamentare ce vor avea loc în Austria Toamna aceasta, FPÖ se află pe primul loc în sondajele de opinie, cu 27% din intenţiile de vot.