Un argument credibil oferit de Filat

La finalizarea rundei de dezbaterii publice sub egida „Lecţii învăţate şi lecţii de învăţat. Depăşirea şi prevenirea crizelor politice: rolul clasei politice şi al societăţii – 1”, organizată de Agenţia de presă IPN, pe data de 8 Iulie, jurnaliştilor şi altor asistenţi li s-a oferit prilejul de a pune întrebări participanţilor, ţinta predilectă a acestora fiind, fireşte, Vlad Filat.

Una din întrebări a vizat decizia Guvernului de a nu-şi mai transmite online şedinţele. Explicaţia oferită de Filat mi s-a părut credibilă şi, la urma urmei, firească. Nu o s-o reproduc întocmai, ci o voi dezvolta. Transmiterea online a şedinţelor de Guvern este o aberaţie de libertate, ca să zic aşa. De altfel, Filat a explicat că a luat această decizie, în 2009, pe fondul setei generale de informare şi transparenţă declanşată de ermetismul guvernării comuniste vreme de 8 ani, atunci cînd absolut totul, chiar şi şedinţele parlamentului, erau adevărate secrete de stat.

Guvernul, în timpul desfăşurării şedinţelor, nu este o sală de spectacol, dar nu poate fi asemuit nici cu şedinţele Parlamentului, în care deputaţii recurg la exerciţii oratorice sau argumente legislative care chiar trebuie să fie supuse arbitrajului public.

În Guvern situaţia este alta din cauza caracterului tehnicist al şedinţelor, dar şi pentru că multe din temele dezbătute pot fi clasificate ca fiind secrete pînă la finalizarea lor pozitivă. Aici mai este vorba despre informaţii care nu pot fi date publicităţii deoarece există riscul eşecului unui proiect sau al unei hotărîri sau alta. În Guvern mai pot fi dezbătute şi subiecte care, fiind făcute publice, pot intra sub incidenţa unor presiuni ce ţin de diferite tipuri de concurenţe neloiale impuse din exterior prin diferite metode de influenţare.

Există tematici care, în faza lor incipientă, nu trebuie cunoscute, iar aceasta în contextul în care este vorba despre Ministerul Economiei, SIS, MAI, MAN sau Ministerul Finanţelor. Acestea şi altele, cred că sunt suficiente motive pentru care cred că transmiterea online a şedinţelor de Guvern este o aberaţie de libertate. În cazul dat, se înţelege că nu avem de-a face cu netransparenţa de tip comunist şi nici cu îngrădirea abuzivă a accesului rezonabil la informaţie.

(M.C.)