Germania cere reguli mai stricte de eliberare a vizelor Schengen pentru cetățenii ruși, ca parte a planului în curs al Uniunii Europene (UE) în vederea unui nou pachet de sancțiuni împotriva Rusiei, potrivit unui document de poziție obținut de dpa și despre care agenția de presă germană a relatat Vineri, transmite Agerpres.

Documentul cere implementarea liniilor directoare din 2022 ale Comisiei Europene, menite să limiteze eliberarea de vize pentru cetățenii ruși pentru călătorii turistice sau de cumpărături în țările UE.

Datele UE arată că în 2024 Consulatele din Rusia au eliberat circa 542.000 de vize Schengen pe termen scurt, o reducere de la nivelurile pre-pandemice din 2019, însă cu aproximativ 20% mai mult decît în 2023.

Țările din Sudul UE au fost criticate, mai ales de statele din Estul UE, pentru că au eliberat un număr mare de vize.

Italia a acordat peste 152.000 de vize, mai mult cu 12% decît în 2023, Franța a acordat în jur de 124.000, Spania circa 111.000, iar Grecia aproape 60.000. Germania a eliberat 17.000 de vize pe termen scurt pentru cetățenii ruși.

Zona Schengen include 29 de țări (25 membre UE și 4 non-UE) și permite circulația fără pașapoarte. Vizitatorii în UE au nevoie de o singură viză Schengen pentru a circula liber în blocul european.

Ministerul Afacerilor Externe german a anunțat că a înăsprit deja criteriile pentru eliberarea vizelor la începutul invaziei ruse împotriva Ucraina, cînd vizele pe termen scurt acordate cetățenilor ruși au scăzut dramatic cu peste 90% comparativ cu nivelul din 2019.

Abordarea mai strictă îi vizează pe cetățenii ruși care susțin Kremlinul sau răspîndesc propagandă de război. Orientările UE din 2022 insistă că ''o abordare foarte strictă'' este justificată pentru vizele turistice, în condițiile în care scopul călătoriei este mai greu de verificat comparativ cu vizitele în scop de afaceri, familial sau medical.

Comisia Europeană ar putea propune noi reguli pentru eliberarea de vize, în timp ce Germania și Franța pledează pentru sancțiuni actualizate care să vizeze compania rusă de energie Lukoil, firmele de servicii conexe și lacunele financiare, inclusiv băncile ruse, instituțiile străine legate de sistemul de tranzacții rus SPFS și operatorii de criptovalută din Asia Centrală.