Considerat geniu în matematică şi părintele calculatorului, Alan Mathison Turing a sfîrşit la numai 42 de ani, sinucigîndu-se, după ce a fost supus umilinţei publice şi castrării chimice.

Alan Mathison Turing a fost un matematician britanic genial al începutului de secol XX, considerat de mulţi părintele calculatorului şi cel care a contribuit decisiv la decodificarea mesajelor germanilor în Al Doilea Război Mondial, lucru care a fost crucial pentru Aliaţi în înfrîngerea Germaniei naziste. Înclinaţiile lui Alan Turing pentru ştiinţele exacte s-au manifestat încă din adolescenţă, informează War History Online. Acesta s-a născut pe 23 Iunie 1912, în Anglia, într-o familie tipică, unde părinţii călătoreau deseori în India. Astfel, a crescut departe de aceştia, fiind de asemenea şi dezamăgirea familiei, întrucît dorea să urmeze o carieră în matematică, nu în domeniile clasice şi în limbi străine, cum era modelul unui gentleman de la acea vreme.

Doar cînd acesta a ajuns la Kings College şi-a găsit locul. Printre altele, era interesat de o sumedenie de domenii, de la biologie, chimie, fizică şi chiar neurologie. Avea un interes special pentru teoria relativităţii a lui Einstein şi pentru mecanica cuantică. De asemenea, era un bun alergător, sportul fiind una dintre activităţile sale preferate.

Particularitatea sa care a contribuit şi la geniul său a fost faptul că nu se mula pe dispoziţiile unei societăţi. Obişnuia să „gîndească în afara cutiei”, venind cu idei cu care un gînditor mai logic nu putea veni. Astfel, a putut crea şi maşina Turing care a fost baza pentru primele calculatoare. De asemenea, această calitate a fost folosită de către Aliaţi atunci cînd a decodat mesajele inamicilor germani în Al Doilea Război Mondial, inclusiv codurile Enigma, care au permis Marii Britanii să afle mesaje importante ale viitoarelor strategii ale inamicilor.

Din 1950, acesta s-a concentrat pe felul în care maşinile pot gîndi, ceea ce a rezultat într-un test pentru inteligenţa artificială care este folosit şi astăzi. De asemenea, a stabilit un nou domeniu, numit biologie matematică, în cadrul morfogenezei.

Sentinţa pentru „indecenţă”

Apoi a devenit dezastrul. Acesta nu şi-a ţinut ascunsă orientarea sexuală, ceea ce a dus la arestarea lui pentru „crima” de a fi homosexual în anul 1952, conform legislaţiei Marii Britanii de atunci. A recunoscut acestea în faţa instanţei, menţionînd că nu ar trebui să fie împotriva legii. Sentinţa a fost castrarea chimică, care conţinea o serie de injecţii care îl făceau impotent. Faptul că a fost supus umilinţei publice şi castrării nu a fost îndeajuns. Homosexualitatea acestuia prezenta şi un factor de risc, ceea ce a dus la imposibilitatea de a activa în domeniul său. Aceste lucruri au fost prea mult pentru Turin şi s-a sinucis la 7 Iunie 1954, la vîrsta de 42 de ani.

Robert Hannigan, şeful agenţiei de spionaj digitale britanice, a menţionat: „faptul că era o practică recurentă de decenii reflectă intoleranţa perioadei… dar acest lucru nu face fapta mai puţin eronată şi ar trebui să cerem iertare”.

Nu se ştie, dacă doar pînă la 42 de ani a reuşit să creeze atîtea lucruri care stau la baza tehnologiei de astăzi, ce ar mai fi creat într-o societate cu o gîndire mai puţin obtuză. Chiar şi aşa, este paradoxal cum un om considerat „criminal” a reuşit să lase o moştenire mult mai valoroasă ca acuzatorii din timpul său. (Descoperă.ro)