Savanţii din Australia nu au găsit dovezi în sprijinul tezei larg răspîndite, precum că frumuseţea denotă o evoluţie a genelor sănătoase. Potrivit ultimilor cercetări, frumuseţea e mai degrabă un semn al dominaţiei, decît al sănătăţii.

Frumuseţea este o mare afacere şi, ne place sau nu, exteriorul nostru influenţează atitudinea faţă de noi, inclusiv în cazul angajării la serviciu. Frumuseţea îşi are rădăcinile în evoluţia noastră. Mulţi cercetători indică asupra faptului că acele calităţi pe care le considerăm atractive la alţii, denotă o sănătate bună, ceea ce determină alegerea biologică a partenerului pentru naşterea copiilor sănătoşi.

Studierea frumuseţii ne trimite la Darwin, care a formulat teoria selecţiei sexuale. Aceasta explică de ce, bunăoară, păunul, are o asemenea coadă mare. Este evident, coada lui nu îndeplineşte nici o funcţie folositoare, în plus, îl face vulnerabil pentru răpitori. Darwin considera că astfel păunul le trimite femelelor mesajul că el este atît de puternic, încît nu se teme de nimic.

Raportată la oameni, această teorie spune că testosteronul este „coada de păun” a bărbaţilor. Trăsăturile frumoase ale feţelor bărbăteşti - fruntea înaltă, barba proeminentă, sprîncene arcuite – denotă un nivel înalt de testosteron. Prin urmare, anume capacitatea de procreare determină evoluţia.

Testosteronul, însă, mai provoacă agresiune şi dominaţie. Astfel, unii savanţi consideră că trăsăturile frumoase ale unui mascul denotă mai multă agresivitate, decît sănătate.

Criticii acestei teorii susţin că ea nu este aplicabilă integral asupra omenirii moderne. Profesorul Asger Neumann consideră că în prezent, alegerea partenerului se bazează pe mult mai multe aspecte. „Din punct de vedere al evoluţiei istorice, atît ipoteza despre agresivitate, cît şi cea legată de frumuseţe şi sănătate, au rădăcinile în cu totul alte condiţii de viaţă, decît acum”, susţine savantul.

După Videnskab, Danemarca