FRONTUL ANTIRUSESC SE DEZINTEGREAZA DIN CAUZA SANCTIUNILOR
Uniunea Europeană a prelungit sancţiunile economice împotriva Rusiei. Însă acţiunile UE nu au dat rezultatul scontat, iar frontul înjghebat împotriva Kremlinului începe să se dezintegreze.
Putin a făcut iarăşi o mişcare neaşteptată şi inteligentă. „Moscova poate anula sancţiunile împotriva Europei”, a spus liderul de la Kremlin la forul economic din Sankt Petersburg. Însă este nevoie de o reglementare paşnică în Ucraina, iar pentru asta UE trebuie să exercite presiuni asupra Kievului.
Propunerea lui Putin a fost înţeleasă ca una raţională, de compromis şi chiar mărinimoasă. Pentru că sancţiunile dăunează atît Rusiei, cît şi Occidentului. Iar Franţa şi Germania au semnalat că sînt gata de un compromis. Astfel, cuvintele lui Putin au surpat într-o anumită măsură frontul antirusesc al UE. În timp ce ţările estice din UE optează pentru o politică dură faţă de Moscova, Franţa, Italia şi Germania vorbesc despre abolirea treptată a sancţiunilor.
„În cazul implementării reuşite a Acordului de la Minsk, putem vorbi despre reducerea sancţiunilor”, a afirmat ministrul de externe al Germaniei Frank-Walter Steinmeier. Ce ascunde această afirmaţie? Faptul că prin anumite cedări Occidentul poate determina Kremlinul să facă o serie de paşi. Pentru că sancţiunile, deşi au influenţat economia rusă, scopurile politice nu şi le-au atins.
Toate acestea îi înlesnesc situaţia lui Putin. El a descurajat totalmente Occidentul prin intervenţia în Siria, ceea ce a provocat criza imigranţilor. Iar pentru Bruxelles, criza imigranţilor e mai importantă şi simţitoare decît cea ucraineană.
Toate acestea vorbesc despre faptul că sancţiunile, chiar dacă vor fi prelungite, va fi pentru ultima dată. Cei care critică sancţiunile, indică asupra faptului că Moscova nu poate de una singură să asigure implementarea acordului de la Minsk. Mai e şi guvernul ucrainean, care se bucură de orice gest antirusesc. În plus, pentru prelungirea sancţiunilor trebuie să voteze toate cele 28 de state UE. Iar premierul italian Matteo Renzi a spus că problema respectivă trebuie privită într-un context mai larg, deoarece de Rusia e nevoie şi în soluţionarea crizei din Siria.
După Der Spiegel, Germania