Anexarea Crimeii şi apoi conflictul din estul Ucrainei au zdruncinat încrederea dintre occidentali şi Rusia, dar, chiar dacă confruntarea este fără precedent de la epoca sovietică, nu sînt tăiate toate punţile de legătură, comentează vineri agenţia France Presse.

«Pur şi simplu, nu mai este nici un fel de încredere», afirmă Judy Dempsey, de la Institutul Carnegie Europe, la un an de la declanşarea conflictului din estul separatist al Ucrainei, soldat cu peste 6.000 de morţi.

«Există la ruşi un adevărat revizionism al regulilor internaţionale. Aceasta creează o problemă de încredere şi situaţia este în cele din urmă mult mai previzibilă decît în timpul Războiului Rece», afirmă la rîndul său un diplomat la NATO.

Alianţa Nord-Atlantică a reacţionat la anexarea peninsulei Crimeea în martie 2014 întrerupînd practic orice cooperare cu Rusia. Oficialilor ruşi li s-a interzis accesul în sediul NATO din Bruxelles.

Alianţa şi-a întărit patrulele aeriene şi maritime în republicile baltice şi în Marea Neagră şi a procedat la o adaptare a trupelor sale, formînd unităţi de reacţie rapidă, capabile să se desfăşoare în cîteva zile în caz de criză.

Preşedintele rus Vladimir Putin acuză NATO că acţionează în conflictul din estul Ucrainei ca «o legiune străină», prin intermediul unor batalioane de voluntari care luptă de partea armatei ucrainene.

Putin a recunoscut recent că la anexarea Crimeii au participat comandouri ruseşti, dar a dezminţit întotdeauna acuzaţiile Occidentului potrivit cărora Moscova trimite soldaţi şi armament pentru a-i ajuta pe separatiştii proruşi din estul Ucrainei.

În iulie 2014, după prăbuşirea avionului companiei Air Malaysia doborît de o rachetă în spaţiul aerian din estul Ucrainei, Uniunea Europeană a recurs, ca şi SUA, la arma sancţiunilor economice, care împiedică bănci şi companii din domeniul apărării şi al petrolului să se finanţeze în Europa.

Europenii au făcut front comun, în pofida divizărilor între adepţii unei linii dure şi cei mai concilianţi faţă de Rusia. «Este remarcabil faptul că, în cele din urmă, unitatea lor a rezistat», subliniază Judy Dempsey, adăugînd că «Putin nu se aştepta la aceasta».

De atunci, în pofida expulzării Rusiei din G8 (grupul marilor puteri mondiale format din SUA, Japonia, Canada, Marea Britanie, Germania, Franţa, Italia şi Rusia), canalele de dialog politic rămîn deschise, dar rarele întîlniri la nivel foarte înalt se transformă într-un fel de dialog al surzilor.

«Rusia a propus în toţi aceşti ani, atît Alianţei Nord-Atlantice, cît şi Uniunii Europene, să facă ceva împreună, să vorbească despre probleme şi răspunsul a fost: «Nu, mersi». Rusia a fost exclusă de la dialog», dădea asigurări recent influentul deputat rus Konstantin Koseciov, invitat de către German Marshall Fund la Bruxelles.

Sursa: Agerpres