Ministrul interimar al Justiției susține că după ce Igor Grosu așa și nu a mai reușit să-și prezinte echipa și programul în plenul Parlamentului, orice tentativă de dizolvare a Legislativului va adînci criza constituțională.

Ministrul interimar al Justiției Fadei Nagacevschi a explicat pe pagina sa de Facebook ce ar putea urma după tentativa eșuată de învestire a Guvernului Grosu. E a menționat că țara noastră este o republică parlamentară și există voința politică a unei majorități pentru învestirea unui Guvern, astfel că este foarte clar ce va urma. 

„Toate poveștile despre două tentative și trei luni sînt irelevante în condițiile existenței voinței politice pentru învestirea Guvernului. Orice tentativă de dizolvare forțată a unui Parlament ce are voință politică pentru învestirea Guvernului, are drept efect adîncirea crizei constituționale sau crearea unei noi crize și poate fi chiar considerată o violare a obligațiilor constituționale a Președintelui ca putere neutră”, a subliniat ministrul interimar al Justiției Fadei Nagacevschi.

Nagacevschi a mai scris că le recomandă celor ce vor să dizolve forțat Parlamentul să se gîndească bine înainte de a face acest pas, pentru că cei care vor încerca să se opună voinței majorității parlamentare urmează să fie sancționați. 

„Le recomand celor ce sînt tentați să dizolve forțat Parlamentul în condițiile în care este voință politică pentru învestirea unui Guvern să analizeze bine și să-și amintească de luna iunie 2019. Au mai fost unii ce s-au opus voinței politice a Parlamentului de învestire a Guvernului. De atunci pînă acum nimic nu s-a schimbat în ceea ce privește regulile statului de drept. Nimeni, dar nimeni nu este în drept să se opună voinței politice conforme a Parlamentului”, a mai precizat Nagacevschi.

Epopeea numirii premierului

Amintim că anterior, președintele Maia Sandu a înaintat-o pe Natalia Gavrilița la funcție de premier. Atunci, niciun deputat din forul legislativ nu a votat pentru susținerea candidatului la funcția de prim-ministru propusă de Maia Sandu, dar și a echipei de miniștri prezentată de Natalia Gavrilița.

Totodată, în cadrul ședinței Parlamentului din data de 11 februarie, deputatul PSRM Corneliu Furculiță a anunțat formarea unei majorități în Legislativ din care fac parte socialiștii, Platforma Pentru Moldova, dar și deputații neafiliați Nichiforciuc, Andronache și Oleinic.

Noua majoritate anunțată avea 54 de deputați și a fost numită Platforma Parlamentară pentru Moldova. Tot în acea zi, majoritatea creată a propus propriul candidat la funcție de premier, și anume pe fostul ministru al Finanțelor, Mariana Durleșteanu. Șeful statului a refuzat să o nominalizeze și a înaintat-o repetat la funcția de premier pe Natalia Gavrilița.

În data de 23 februarie, Curtea Constituțională a decis că decretul de înaintare repetată a lui Gavriliță este neconstituțional. Ulterior, după consultările cu fracțiunile parlamentare, Maia Sandu l-a propus la funcția de premier pe Igor Grosu, motivînd că nu a fost propus un candidat comun.

Ulterior, PSRM și Platforma Pentru Moldova, alături de cîțiva deputați neafiliați, au format o nouă majoritate parlamentară care l-a înaintat la funcția de prim-ministru pe ambasadorul Republicii Moldova în Rusia, Vladimir Golovatiuc. Luni, Înalta Curte a decis că decretul de desemnare a lui Igor Grosu la funcția de prim-ministru al Republicii Moldova este constituțional.

Precizăm că marți, 23 martie, Igor Grosu a publicat lista miniștrilor pe care-i propune în viitorul guvern. El a informat Secretariatul Parlamentului că dorește să-și prezinte în fața deputaților echipa guvernamentală și să solicite votul de încredere.

În cadrul ședinței de joi a Parlamentului, Igor Grosu urma să-și prezinte echipa și programul de guvernare, dar deputații PSRM și ai platformei „Pentru Moldova” au părăsit sala de plen, astfel nu a fost întrunit cvorumul. În aceste condiții, cea de-a doua tentativă de învestire a unui nou guvern se consideră consumată, a anunțat președintele Parlamentului Zinaida Greceanîi. 

Sursa: sputnik.md