Ministrul interimar al Justiției, Fadei Nagacevschi, a vorbit în studioul Radio Sputnik despre avizul Curții Constituționale privind dizolvarea Parlamentului și a constatat că există multe inadvertențe în acest sens.

Fadei Nagacevschi a constatat că avizul Curții Constituționale a stîrnit incertitudine, avînd în vedere că acesta nu oferă răspunsuri la multe întrebări. Ministrul interimar al Justiției consideră că Înalta Curte a pasat responsabilitatea președintelui țării. 

„Curtea Constituțională s-a redus în a constata că au fost două tentative de învestire a Guvernului, că a expirat termenul de 3 luni și că au existat, formal, consultări cu fracțiunile parlamentare. Curtea a spus că oportunitatea dizolvării Parlamentului nu este de competența Curții să o evalueze, este de competența însuși a președintelui Republicii Moldova. Acest aviz al Curții nu este o soluție, este doar o pasare de responsabilitate asupra instituției prezidențiale. În continuare lupta continuă pentru a clarifica lucrurile”, a remarcat Fadei Nagacevschi.

Oficialul a reamintit despre o altă hotărîre a Curții Constituționale, care ar veni în contradicție cu avizul din 15 aprilie 2021. 

„Spre exemplul, este hotărîrea Curții din 27 iulie 2017 cu privire la constituționalitatea decretului președintelui Republicii Moldova privind numirea unui referendum consultativ. În 2017 se inițiase o procedură de modificare a Constituției prin referendum consultativ astfel încît președintele să aibă instrumente suplimentare pentru dizolvarea Parlamentului. Unul dintre puncte era ca președintele, după consultarea cu fracțiunile parlamentare, să aibă competența de a dizolva Parlamentul”, a reamintit ministrul interimar.

Atunci a fost sesizată Comisia de la Veneția, care, în avizul său, a constatat că o asemenea formulă este în contradicție cu specificul republicii parlamentare, deoarece președintele într-o republică parlamentară are rol de putere neutră.

„Printr-o asemenea modificare tu îi atribui rol de actor politic implicat, ceea ce este inadmisibil și totodată a spus că, prin formalizarea consultărilor, dacă le lipsești de esență, îi atribui competențe excesive președintelui și pentru statele cu democrații încă tinere, neformate, atribuirea unor asemenea competențe excesive președintelui reprezintă pericol pentru statul de drept”, a remarcat Nagacevschi.

Oficialul a atras atenția că avizul Curții din 15 aprilie a stîrnit multe semne de întrebare și nu se știe la această etapă dacă poate fi contestat decretul președintelui privind dizolvarea Parlamentului, dacă acesta va fi emis.

„În condițiile în care Parlamentul manifestă voință politică politică pentru învestirea Guvernului - în cazul dat președintele poate sau nu să dizolve Parlamentul? Eu nu am răspuns la această întrebare. (...) O altă întrebare la care eu nu am răspuns - dacă se emite decretul de dizolvare, acest decret este posibil de a fi contestat la Curtea Constituțională sau nu? Și dacă se contestă - în cazul dat Curtea are competențe de a verifica dacă acest decret este conform Constituției Republicii Moldova și conform spiritului Constituției, care presupune că în cazul în care există voință pentru învestirea Guvernului această voință prevalează voinței unui actor politic neutru de a-și impune propriul guvern?”, a întrebat retoric interlocutorul. 

Pe 15 aprilie, Curtea Constituțională a constatat că sînt întrunite circumstanțele pentru dizolvarea Parlamentului, iar președintele Maia Sandu a declarat că va semna, în timpul apropiat, decretul privind dizolvarea Parlamentului. Constituția prevede că Parlamentul nu poate fi dizolvat în timpul stării de urgenţă, de asediu sau de război. În Republica Moldova, regimul stării de urgență este valabil pînă în data de 30 mai.

Sursa: sputnik.md