Pariaţi pe Uniunea Europeană! (V)

O informaţie recent furnizată de presa rusă (gazeta.ru) a trecut oarecum nebăgată în seamă de jurnaliştii de la noi din ţară. Aceasta se referea la un refuz al liderilor de la Minsk şi Astana de a ceda presiunilor Moscovei şi de a se conforma, în cadrul şedinţei Consiliului Economic euro-asiatic, care a avut loc la 29.04.2014, în Belarus, formei propuse de Federaţia Rusă a acordului de constituire a Uniunii Economice Eurasiatice.

Ştirea consemna obiecţiile ridicate de aceştia faţă de textul documentului, preşedinţii celor două ţări deja membre ale Uniunii Vamale considerînd că există prea multe aspecte favorabile Moscovei în regulile vamale, dar care lor le provoacă pierderi financiare imense.

Site-ul rus cita declaraţiile liderului de la Minsk, Aleksandr Lukaşenko, făcute la 22 Aprilie, în cadrul unui discurs rostit în Parlamentul Belarusului, conform cărora Uniunea Economică Eurasiatică trebuie să funcţioneze fără nici o restricţie vamală.

„Haideţi să anulăm toate restricţiile. Însă dacă voi sînteţi dispuşi să semnaţi acordul astăzi, în schimb să lichidaţi restricţiile abia peste 10-15 ani, atunci noi nu sîntem de acord. Atunci noi sîntem dispuşi să semnăm acordul tot atunci, peste 10-15 ani”, a declarat Aleksandr Lukasenko. 

De asemenea, sursa rusă invoca poziţia similară avută şi de liderul de la Astana, Nursultan Nazarbaev. Acesta susţine că ţara sa are mai multe de pierdut pe moment, dacă va semna acordul de fondare a Uniunii Vamale, deoarece va fi perturbată balanţa comercială, în sensul scăderii exporturilor şi creşterii importurilor. De asemenea, subliniază că se menţin dificultăţile de promovare a produselor alimentare din Kazahstan, în special carnea şi produsele din carne, pe piaţa rusă, nu există acces liber la piaţa de energie electrică a Rusiei, sînt limitate posibilităţile pentru tranzitul de energie electrică.
Bineînţeles că problemele dintre Belarus şi Kazahstan, pe de o parte, şi Federaţia Rusă, pe de altă parte, nu au fost soluţionate în cadrul şedinţei Consiliului Economic Eurasiatic care a avut loc la 29.04.2014 la Minsk. Cele trei părţi şi-au menţinut poziţiile cu privire la libera circulaţie a mărfurilor şi taxa de export pentru produsele petroliere din Belarus care se întoarce la bugetul rus, în valoare de 4 miliarde de dolari pe an.

Astfel de tensiuni existente în procesul de negocieri privind crearea Uniunii Economice Eurasiatice denotă faptul că preşedinţii Belarusului şi Kazahstanului s-au săturat să joace rolul de marionete ale Kremlinului. Acum, cînd cei doi lideri răbufnesc şi nu-şi mai ascund nemulţumirile faţă de pretenţiile Federaţiei Ruse, se pune sub semnul întrebării inclusiv fiabilitatea proiectului.

Care sînt şansele ca această idee să vadă lumina zilei, să fie implementată în cele din urma, avînd în vedere semnalele tot mai dese cu privire la lipsa de echitate a avantajelor economice care ar decurge din statutul de membru al Uniunii Economice Euraasiatice?

De exemplu, în cazul Kazahstanului, aderarea la Uniunea Vamală, care face parte din Uniunea Economică Eurasiatică, a adus numai dezavantaje: a dus la creşterea tarifului vamal de la 6.2% la 10.2%, preţurile la produsele alimentare (zahar, ulei, crupe, lapte, carne) au crescut de 2 ori, iar la benzină şi motorină cu 29% şi, respectiv, 34%.

Taxele vamale la importul de echipament tehnic şi materie primă de pe piaţa occidentală au crescut cu 10-20% şi, respectiv, 20%, provocînd astfel creşterea preţurilor pentru produsele fabricate cu echipament şi materie primă din Occident. De asemenea, au crescut de 30 – 40 de ori taxele la maşinile importate. Totodată, deşi este membru al Uniunii Vamale, statul nu are acces nemijlocit la sistemul de conducte a gazelor naturale de pe teritoriul Federaţiei Ruse, care este controlat exclusiv de Gazprom.

În acelaşi timp, nu trebuie să trecem cu vederea că Uniunea Economică Eurasiatică din care Uniunea Vamală este programată să facă parte este o ambiţie a lui Putin. Ce se va întîmpla cînd acesta va ieşi de pe scena politică? Va supravieţui acest proiect internaţional în lipsa înverşunatului susţinător sau va avea soarta CSI, un alt eşec al politicii promovate de Federaţia Rusă după destrămarea URSS?

În acelaşi timp, graba cu care preşedintele Vladimir Putin încearcă să dezvolte în cîţiva ani ceva ce Uniunea Europeana a reuşit să edifice în zeci de ani (şi-a propus ca Uniunea Economică Eurasiatică să devină funcţională începînd cu 1 Ianuarie 2015) nu poate fi nici ea ignorată în momentul în care se doreşte a se prognoza şansele de reuşită ale proiectului.
Avînd în vedere aceste incertitudini, vă reamintim următorul bine-cunoscut proverb: „Moldoveni, nu daţi vrabia din mîna pe cioara de pe gard”! Pariaţi pe Uniunea Europeană! Faţă de Uniunea propusă de Putin, care nici măcar nu există, Uniunea Europeană are în spate o istorie lungă şi plină de realizări pentru toţi membrii săi.

Moldova Suverană