Centrul de analiză și prevenire a corupției a efectuat o analiză a proiectului de Lege cu privire la depozitarul central al valorilor mobiliare, unde au fost relevate anumite prevederi care ar putea crea probleme dacă acest proiect va fi adoptat în forma actuală.

Experții Centrului de analiză și prevenire a corupției relevă faptul că Legii cu privire la depozitarul central al valorilor mobiliare a fost elaborat întru executarea art. V, alin. (1) lit. a) din Legea nr. 62 din 08.04.2016 pentru modificarea şi completarea unor acte legislative. Totuşi, este de menţionat că, în temeiul normelor citate, Guvernul a fost cel obligat să elaboreze şi să prezinte Parlamentului proiectul de lege cu privire la Depozitarul central unic. Proiectul nu a fost supus procedurilor de consultare direcţionată cu părţile interesate, rigori prescrise de Legea nr. 239 din 13.11.2008 privind transparenţa în procesul decizional.

Nu este clară opinia actorilor de bază în domeniu (Comisia Naţională a Pieţei Financiare, societăţile de registru, Depozitarul Naţional de Valori Mobiliare al Moldovei) asupra proiectului. Mai mult, pe web-site-ul Parlamentului lipseşte avizul Guvernului referitor la iniţiativa legislativă, deşi autorităţi din subordinea Guvernului vor deţine competenţe în implementarea proiectului. Mai mult, potrivit art. 6 alin. (2) din proiect, Depozitarul central va trebui să deţină un capital de 1 milion EUR, buna parte a acestuia (dacă nu toată suma) urmînd a fi subscrisă şi vărsată de Banca Naţională a Moldovei, care, în condiţiile art. 47 alin. (5) lit. b) din proiect, va trebui să deţină cel puţin 2/3 din acţiunile depozitarului central. În acest context, avizul Guvernului este obligatoriu, remarcă experții.

Nota informativă a proiectului de act legislativ supus expertizei nu conține o argumentare suficientă a promovării proiectului. În pofida exigenţelor art. 20 din Legea nr. 780-XV din 27.12.2001 privind actele legislative, nota informativă nu conţine: analiza fundamentală a finalităţilor urmărite prin implementarea noilor reglementări, a efectului social, economic şi de altă natură al realizării proiectului; fundamentarea economico-financiară a proiectului; analiza impactului de reglementare.

Prin implementarea proiectului de Lege supus expertizei, în cazul adoptării acestuia, respectarea principiilor transparenţei, participării şi responsabilizării va fi asigurată insuficient.

Experții Centrului de analiză și prevenire a corupției consideră că proiectul necesită a fi revăzut esenţial în partea ce ţine de limbaj şi expresie juridică. La fel, necesită a fi revizuit conceptul proiectului în partea ce ţine de funcţiile de licenţiere, reglementare şi supraveghere a depozitarului central. Atribuirea Băncii Naţionale a Moldovei a acestor funcţii, plasează Banca Naţională a Moldovei într-o stare permanentă de conflict de interese.

„În opinia noastră această atribuire Băncii Naționale a Moldovei a funcției de licențiere a depozitarului central va plasa instituția respectivă într-o stare permanentă de conflict de interese. Ori BNM, conform articolului 4 din proiect este unul din acționarii depozitatului central. Mai mult decît atît, în perioada intermediară BNM va trebui să dețină nu mai puțin de 2/3 din acțiuni al depozitarului central. Astfel, o bună perioadă de timp ea va fi acționarul majoritar sau unicul acționar. Este evident, că în această situație interesul BNM este ca depozitatul să obțină licența, pe cînd interesul public este ca depozitarul central să fie licențiat în măsura în care corespunde exigențelor legii”, a declarat expertul Mariana Kalughin.

De asemenea, în raportul de expertiză s-a arătat că proiectul nu asigură, într-o manieră suficientă, eventuala responsabilizare a depozitarului central, fapt care, de rînd cu mecanismele de licenţiere, reglementare şi supraveghere ineficiente, dar şi transparenţa insuficienta, sporeşte vulnerabilitatea proiectului, ceea ce ar putea aduce la neasigurarea, într-o manieră suficientă, a punerii în exerciţiu a unor drepturi garantate constituţional (Dreptul la proprietate privată şi protecţia acesteia (art. 46 din Constituţia RM), Dreptul la acces la justiţie (art. 20 din Constituția RM)).

„Cel mai mare risc este ca depozitarul central să nu corespundă exigențelor legii. În situația cînd BNM este acționar în faza de licențiere, supraveghere și de reglementare. BNM nu a reușit să ne convingă că poate fi eficientă în anumite situații. În situația de criză din sistemul bancar BNM a avut la dispoziție anumite instrumente și nu le-a pus în exercițiu. Nu trebuie să schimbi autoritățile care licențiază depozitarul central dacă nu ai reușit să aduci aceste autorități la anumite standarde ce țin de capacitate. O soluție ar fi dezvoltarea depozitarului actual, cu o evaluare de riscuri, consolidare a capacităților acestuia pentru a obține rezultate certe cu mai puțini bani”, remarcă expertul Centrului de analiză și prevenire a corupției.

Sursa: agora.md