NATO ia în calcul consolidarea flancului său de Est și necesitatea de a trimite aproximativ 300.000 de soldați ai Alianței la granița cu Rusia. Dacă este necesar, vor putea grăbi ajutorul aliaților într-o perioadă scurtă de timp. Dar, în primul rînd, acest pas este menit să împiedice Rusia să-și extindă războiul dincolo de granițele Ucrainei, scrie Politico.

Dar astfel de acțiuni necesită multă coordonare și mult efort din partea celor 30 de țări membre NATO, astfel încît acestea să ofere militari, locuri de antrenament, un număr mare de arme, echipamente și muniție. Aici pot apărea dificultăți, deoarece multe țări sunt deja preocupate de propriile stocuri de muniție, a căror refacere necesită timp și bani. În plus, Ucraina are nevoie de un număr mare de obuze și arme de la aliați.

"Dacă nu există cineva care să găzduiască petrecerea și să le spună tuturor ce să aducă, atunci toată lumea ar aduce chipsuri de cartofi, pentru că chipsurile de cartofi sunt ieftine, ușor de obținut", a declarat James J. Townsend Jr., fost adjunct al secretarului adjunct al Apărării din SUA pentru politica europeană și NATO.

"Națiunile", a adăugat el, "ar prefera să aducă chipsuri de cartofi".

Este o provocare cu care NATO s-a confruntat în trecut și una de care experții se tem că ar putea deveni o problemă persistentă pentru alianța occidentală, pe măsură ce războiul din Rusia se prelungește în al doilea an. În timp ce SUA și UE fac planuri pentru a se aproviziona cu mai multe arme – rapid –, procesul de reaprovizionare va dura în mod inevitabil.

Acest lucru ar putea să se lovească de aspirațiile NATO. În această Primăvară, liderii militari vor prezenta planuri de apărare regională actualizate, menite să ajute la redefinirea modului în care alianța își protejează cei un miliard de cetățeni.

Cifrele vor fi mari, oficialii vehiculînd ideea de pînă la 300.000 de forțe NATO necesare pentru a ajuta la funcționarea noului model. Asta înseamnă multă coordonare și nevoia de multe putere de convingere.

"Cred că e nevoie de forțe pentru a contracara o Rusie realistă", a declarat un oficial militar NATO de rang înalt, subliniind nevoia de "mai multe trupe" în mod semnificativ și, mai ales, de mai multe forțe la "pregătire".

Există mai multe niveluri de "pregătire"

Primul nivel – care ar putea consta din aproximativ 100.000 de soldați pregătiți să se deplaseze în 10 zile – ar putea fi extras din Polonia, Norvegia și statele baltice (Estonia, Letonia și Lituania), a declarat Heinrich Brauß, fost secretar general adjunct al NATO pentru politica de Apărare și planificarea forțelor. De asemenea, ar putea include grupuri de luptă multinaționale pe care alianța le-a înființat deja în flancul estic.

Un al doilea nivel de trupe ar urma să îi sprijine pe acești soldați, gata să se desfășoare din țări precum Germania în termen de 10 pînă la 30 de zile.

Dar procesul ar putea deveni complicat. De ce? Pentru că pentru a se deplasa atît de repede, chiar și avînd în vedere o lună, este nevoie de mulți oameni, echipamente și pregătire și de mulți bani.

Unele forțe armate vor trebui să își intensifice eforturile de recrutare. Mulți aliați vor trebui să crească cheltuielile pentru apărare. Și toată lumea va trebui să cumpere mai multe arme, muniții și echipamente.

Ben Hodges, fostul comandant al Armatei americane din Europa, a declarat că "pregătirea înseamnă, în esență, să ai toate lucrurile pe care ar trebui să le ai pentru a îndeplini misiunea atribuită unei unități de o anumită mărime?".

"Un batalion de artilerie trebuie să tragă un număr X de focuri pe an în scopuri de planificare pentru a-și menține nivelul de competență", a spus el. Un batalion de tancuri trebuie să lovească ținte, să reacționeze la diferite situații și "să demonstreze competență în mișcare, zi și noapte, lovind ținte care se deplasează".

"Totul este foarte provocator", a spus el, subliniind nevoia de poligoane de antrenament și de muniție, precum și de menținere a nivelului de competență pe măsură ce personalul se schimbă în timp. "Evident, acest lucru necesită timp și este, de asemenea, costisitor."

Și asta în cazul în care țările pot găsi chiar și companii care să producă rapid gloanțe de calitate.

"Am avut tendința de a încerca să stocăm muniții pe bani puțini..., este pur și simplu extrem de inadecvat", a declarat Stacie Pettyjohn, director al programului de apărare la Center for a New American Security. "Cred că problemele pe care le au aliații noștri din NATO sunt și mai acute, deoarece mulți dintre ei se bazează adesea pe SUA ca un fel de garanție".

Între timp, secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a declarat, în repetate rînduri, că aliații au intensificat activitatea de producție în ultimele luni și că alianța lucrează la noi cerințe pentru stocurile de muniție.

Dar el a recunoscut, de asemenea, problema: "Rata actuală de consum în comparație cu rata actuală de producție de muniție nu este sustenabilă".

Odată ce planurile militare ale NATO vor fi gata, capitalele vor fi rugate să se pronunțe și, în cele din urmă, să pună la dispoziție trupe, avioane, nave și tancuri pentru diferite părți ale planurilor.

Un test pentru NATO va avea loc în această Vară, cînd liderii celor 30 de țări membre ale alianței se vor întîlni în Lituania.

"Întrebăm națiunile, pe baza constatărilor pe care le avem din cele trei planuri regionale, de ce avem nevoie pentru a face aceste planuri... executabile", a declarat oficialul militar de rang înalt al NATO, care a vorbit sub rezerva anonimatului pentru a discuta despre planificarea sensibilă.

"Cred că cel mai dificil lucru", a adăugat oficialul, "este achiziția".

Unii aliați au recunoscut deja că satisfacerea nevoilor NATO va necesita mult mai multe investiții.

"Este nevoie de mai multă viteză, fie că este vorba de material, personal sau infrastructură", a declarat colonelul german André Wüstner, șeful Asociației independente a Forțelor Armate, pentru ziarul Bild am Sonntag.

Armata germană, de exemplu, își îndeplinește misiunile care i-au fost atribuite, a spus el, "dar asta nu este nimic în comparație cu ceea ce va trebui să contribuim la NATO în viitor".

În timp ce Berlinul dispune acum de un fond de modernizare de 100 de miliarde de euro pentru modernizarea Armatei germane, despre care se vorbește mult, nici un cent nu a fost cheltuit pînă acum, a declarat la începutul acestei săptămîni comisarul parlamentar german pentru forțele armate, Eva Högl. La baza problemei pregătirii se află o dezbatere controversată privind investițiile în domeniul apărării.

În plus, în 2014, liderii NATO s-au angajat să cheltuiască 2% din bugetul de stat pentru apărare timp de zece ani. La summitul de la Vilnius, care va avea loc în perioada 11-12 Iulie și la care poate fi prezent Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, liderii ar trebui să decidă asupra unui nou obiectiv.

Între timp, NATO se poate extinde în curînd. SUA au cerut Turciei și Ungariei să accelereze aprobarea aderării Finlandei și Suediei la NATO. (Veronica Andrei)

Acest text a fost copiat de pe Ziare.com