Autor: Victor Mocanu, dr. în sociologie, Președinte ASDM

În acest articol este studiată atitudinea populației Republicii Moldova față de evenimentele principale ale anului 2021, care a fost unul dificil pentru societatea moldovenească. Pandemia de coronavirus a devenit o provocare fără precedent pentru sănătatea oamenilor din întreaga lume, precum și pentru economia globală. Dorind să identificăm problemele cu care se confruntă cetățenii și să stabilim principalele evenimente din 2021, am realizat un studiu sociologic dedicat cercetării interdependenței proceselor economice, politice şi sociale în țară precum și estimării încrederii populației în diferite instituții sociale și politice. În articol au fost stabilite cele mai importante evenimente sociopolitice ale anului.

Cercetările de teren în cadrul sondajului de opinie Vox Populi – ianuarie 2022 „Anul 2021 în opinia cetățenilor din Republica Moldova” au fost efectuate în bază de chestionar la domiciliul respondenților în perioada 9–20 ianuarie 2022 pe un eșantion de 1189 de respondenți din 83 localități, reprezentativ pentru populația adultă a Republicii Moldova, exclusiv regiunea transnistreană, cu o eroare maximală de + 3,0%.

Fiecare respondent a fost rugat să numească cîte trei evenimente semnificative ale anului 2021. Astfel, evenimentul principal al anului 2021 este considerat de populație criza energetică și semnarea contractului de aprovizionare cu gaze – 45%. Aici au fost menționate aspecte precum: refuzul Președintelui RM și a Prim-ministrului de a pleca la Moscova și a duce tratative cu conducerea Federației Ruse privitor la asigurarea RM cu gaze, tentativele de a diversifica asigurarea RM cu surse energetice, lipsa de transparență la semnarea contractului de aprovizionare cu gaze și ineficiența gazoductului Iași-Chișinău.

Pe locul al doilea s-a plasat creșterea prețurilor la resursele energetice și la produsele de primă necesitate, sărăcia absolută, pauperizarea populației – 29%.

Locul al treilea în ierarhia evenimentelor anului în viziunea populației a fost ocupat de pandemia de COVID-19 și sacrificiul/eroismul medicilor – 25%. Aici au fost menționate aspecte precum: asigurarea țării cu vaccin, ajutoarele de peste hotare din partea Uniunii Europene, României, Federației Ruse, Chinei etc., infectarea a 400 de mii și decesul a peste 10 mii de cetățeni, lupta medicilor cu virusul, impunerea vaccinării.

Tot aici a fost menționată activitatea Partidului AUR privind criza pandemică. Se presupune că consecințele pandemiei se vor extinde pe termen lung. Cel puțin, experiența omenirii de la începutul secolului XX, cînd a avut loc epidemia de gripă spaniolă, a demonstrat că a existat un impact negativ asupra încrederii sociale, care a persistat cel puțin o generație.

Pe locul al patrulea s-a plasat declanșarea alegerilor parlamentare anticipate și formarea unei majorități PAS în legislativul țării – 22%. A mai fost menționată schimbarea componenței Comisiei Electorale Centrale și alegerile cu scandal a Primarului de Bălți.

Locul al cincilea a fost ocupat de arestarea lui Alexandru Stoianoglo, scandalul de la Procuratura Generală și adresarea la CEDO a domnlui Stoianoglo -20%.

Pe locul al șaselea s-a plasat activitatea Primarului General Ion Ceban, implementarea proiectelor de infrastructură socială, amenajarea curților, reparația străzilor, trotuarelor și anunțul despre lansarea Mișcării „Alternativă Națională” – 17%.

Tabelul 1. Numiți 3 evenimente politice ale anului 2021 pe care le considerați cele mai importante

Sursa: ASDM. Studiul sociologic Vox Populi - ianuarie 2022 „Anul 2021 în opinia cetățenilor din Republica Moldova”, n=1189

Locul al șaptelea a fost ocupat de lupta cu corupția, tentativele nereușite de a întoarce miliardul furat; Dosarele penale ale lui Vladimir Plahotniuc și Veaceslav Platon; tentativele de a reforma procuratura, de alegere a unui nou procuror; plecarea din țară a lui Constantin Botnari, Gheorghe Cavcaliuc, Veaceslav Platon ș.a.; Avizul privind legea procuraturii venit de la Curtea de la Veneția – 15%.

Pe locul opt s-a plasat situația din Ucraina și pericolul unui război în zonă – 11%.

Locul al nouălea a fost ocupat de activitatea opoziției parlamentare. Aici au fost menționate formarea Blocului Comuniștilor și Socialiștilor; Congresul PCRM și realegerea lui V.Voronin în calitate de președinte; Depunerea mandatului de parlamentar de către Igor Dodon; Congresul PSRM și alegerea lui Igor Dodon în calitate de Președinte de onoare a PSRM; Invitația lui Igor Dodon la Procuratura Generală pe dosarul Energocom – 9%.

Pe locul zece s-a plasat contribuția comunității științifice academice la depășirea crizei pandemice Covid-19; Desfășurarea de către AȘM a „Săptămînii Științei” cu participarea a 5 Laureați a Premiului Nobel; Implicarea tinerilor în activități de cercetare - 8%.

Locul al unsprezecilea a fost ocupat de activitatea Maiei Sandu în calitate de Președinte RM; Vizitele Președintei la Bruxelles, Kiev, Paris, București etc. Adresarea după ajutor la Angela Merkel; Declarațiile Maiei Sandu privind evacuarea trupelor rusești dislocate în partea stîngă a Nistrului – 8%.

Pe locul doisprezece s-a plasat restabilirea relațiilor cu țările UE și cu SUA; Vizita lui K. Iohanis, ale Președinților Ucrainei și Poloniei la Chișinău – 7%.

Locul al treisprezecilea a fost ocupat de activitatea sindicalistă din RM. Organizarea protestelor în legătură cu impactul/ineficiența reformelor. Schimbarea Președintelui și îmbunătățirea managementului Confederației Naționale a Sindicatelor din Moldova. Acțiunile de protest a transportatorilor – 6%.

Pe locul patrusprezece s-a plasat investirea Guvernului Gavrilița. Măsurile anticovid întreprinse de Guvern pe parcursul anului 2021; Tratativele Guvernului cu Gazpromul. Lipsa unei comunicări eficiente cu publicul; Epurările de cadre; Numirea unor persoane controversate în funcții publice; Legea cu privire la vîrsta de pensionare – 3%.

Locul al cincisprezecilea a fost ocupat de alegerile din regiunea transnistreană; Felicitări aduse lui Krasnoselskii din partea ambasadorului Federației Ruse și a Mitropolitului Chișinăului și a Întregii Moldove – 3%.

De asemenea, au fost nominalizate și alte evenimente: activitatea Curții Constituționale, Creșterea salariilor judecătorilor CC; Lansarea procesului de digitalizare; Deschiderea unui Centru de digitalizare în satul Lozova, r-l Strășeni; N-a fost numit Director la CNA; Evenimentul internațional: retragerea trupelor americane din Afganistan; Demisia directorului liceului din Tiraspol Vasile Iovcev; Reabilitarea școlilor și grădinițelor de către Guvernul României; Problema reciclării deșeurilor, în special al cauciucurilor utilizate; Schimbările climatice globale ș. a. - 5%.

Cercetarea noastră a semnalat din nou un nivel scăzut al încrederii populației în diferite instituții sociale și politice. Astfel, pe primele trei locuri în topul încrederii s-au plasat Biserica, Președintele ţării și Academia de Științe a Moldovei (Vezi Tabelul 2). În Biserică au încredere, într-o măsură mai mare sau mai mică, 68% din respondenți (respectiv 33% și 35%). Nu au încredere deloc în ea 11% din cei intervievați. Pe locul doi s-a plasat Președintele țării. Au confirmat acest lucru 51% din respondenți, dintre care 16% au încredere totală, iar ceilalți 35% – într-o anumită măsură. Pe locul trei, conform nivelului de încredere, se situiază Academia de Științe a Moldovei: au încredere în comunitatea științifică 41% din cei intervievați (11% au încredere totală și 30% – într-o anumită măsură).

Tabelul 2.Încrederea populației în diferite instituții sociale și politice

Sursa: ASDM. Studiul sociologic Vox Populi - ianuarie 2022 „Anul 2021 în opinia cetățenilor din Republica Moldova”, n2=1189

Alte instituții sociale și politice: 41% din populație au încredere în mass media, 40% - în primăria din localitatea natală, 39% - în armată, 35% - în poliție, 34% - în Sindicate, 33% - în Guvern, 30% - în organizațiile internaționale cu sediul în Republica Moldova, 27% – în Comisia Electorală Centrală, 21% – în sistemul bancar, 20% - în organizațiile neguvernamentale, 18% – în Parlamentul țării, 17% – în justiție, 12% – în partidele politice și 11% - în Patronate.

În conformitate cu datele Asociaţiei Sociologilor şi Demografilor din Republica Moldova în perioada ianuarie 2020 – ianuarie 2022, încrederea populației a scăzut în următoarele instituții: Primărie : -4,7%; Parlament: – 4,6%; organizaţii neguvernamentale: -3,5%; partide politice: -2,2%; Preşedintele ţării: -1,3% (Vezi tabelul 3).

Dacă în unele instituții încrederea a scăzut simțitor, atunci în altele se atestă o creștere: Academia de Științe a Moldovei: +7,6%; sindicate: +5,5%; organizaţii internaţionale cu sediul în RM: +4,4%; Biserică: +3,2%; poliţie: +2,7%; mass media: +2,1% și Guvern: +1,5%.

Tabelul 3. Comparația încrederii populației în instituții sociale și politice în perioada ianuarie 2020 – ianuarie 2022

Sursa: ASDM. Studiul sociologic Vox Populi - ianuarie 2020 „Anul 2019 în opinia populației din Republica Moldova”, ianuarie 2020, n1=1187

ASDM. Studiul sociologic Vox Populi - ianuarie 2022 „Anul 2021 în opinia cetățenilor din Republica Moldova”, ianuarie 2022, n2=1189

Concluzii

Pe parcursul ultimilor 2 ani de zile, creșterea încrederii în Academia de Științe a Moldovei cu 8 puncte procentuale se datorează faptului că comunitatea științifică academică s-a implicat plenar în combaterea crizei pandemice Covid-19 și a contribuit concret la depășirea ei. Pentru prima dată în Republica Moldova a fost desfășurată „Săptămîna Științei”, în cadrul căreia au participat cu lecții publice 5 Laureați a Premiului Nobel, președinți ai academiilor de științe din UE. Aceste manifestări științifice au fost înalt apreciate de unii ambasadori acreditați la Chișinău. În ultima perioadă se atestă o implicare masivă a tinerilor în activități de cercetare.

Creșterea încrederii în mișcarea sindicalistă cu 5,5% respondenții o explică prin organizarea protestelor în legătură cu sărăcirea populației și îmbunătățirea managementului Confederației Naționale a Sindicatelor din Moldova.

Scăderea simțitoare a încrederii în primăria locală cu 5% o explicăm în primul rînd prin faptul că APL n-a fost reformată și din lipsă de mijloace financiare în această perioadă de criză pandemică ea n-a fost în stare să satisfacă cerințele populației, să ajute oamenii nevoiași din comunitățile rurale. Aici se cere o reformă profundă a APL, care în ultimă instanță ar contribui la dezvoltarea uniformă socioeconomica a regiunilor țării.

Criza pandemică a afectat substanțial gradul de încredere în instituțiile statului, nivelul coeziunii sociale și în general a condus la faptul că populația are un nivel mai mare de încredere doar în membrii familiei, prieteni, colegi de lucru și vecini.

Putem afirma că cetățenii moldoveni au un nivel scăzut de încredere nu doar în instituțiile democrației reprezentative, cum ar fi parlamentul, justiția și partidele politice dar și un nivel destul de redus al coeziunii și solidarității sociale.

În pofida faptului că elita politică din Republica Moldova devine mai tînără, mai feminizată și chiar mai profesionistă, totuși ea rămîne a fi destul de închisă și corporatistă, dominată de interese înguste de grup. Ea reprezintă o structură destul de contradictorie: aceasta are o imagine destul de favorabilă și progresistă, însă la moment se caracterizează printr-o funcționalitate și eficiență redusă. Sperăm ca pe viitor, atît profilul social al guvernanților, cît și acțiunile lor vor corespunde mai mult nevoilor societății.

Situaţia economică şi socială de astăzi din Republica Moldova, în pofida complexităţii sale, nu este obiectiv fatală. Ea poate şi trebuie să fie remediată prin elaborarea şi realizarea unei politici sociale de stat ştiinţific şi sistemic argumentate. Elaborarea politicilor economice, sociale, culturale, de mediu este prerogativa instituțiilor de guvernămînt, prioritatea spațiului politic.

Cercetările cantitative și calitative care stau la baza studiului efectuat ne permit să dezvoltăm cîteva concluzii bazate pe date empirice obținute din analiza opiniilor cetățenilor, prezentate în interviuri individuale și în focus-grupuri. Avem speranța că studiile vor contribui la conștientizarea proceselor dinamice ale reformelor socioeconomice și a rezultatelor acestora. Acest rezultat va servi la raționalizarea activităților de transmitere a deciziilor prin reforma societății din Republica Moldova în contextul lumii globalizate și al manifestărilor locale ale intereselor geopolitice.