Embargoul Uniunii Europene asupra importurilor de arme din Rusia, impus anul trecut ca răspuns la rebeliunea prorusă din Ucraina, grăbeşte prăbuşirea ultimelor relaţii militare dintre Europa centrală şi Moscova, comentează Reuters în pagina electronică.

Sancţiunile au condus de asemenea la un transfer de la piesele de schimb ruseşti către cele occidentale. Ministerul slovac al Apărării afirmă că este nevoit să achiziţioneze noi radare antiaeriene pentru că nu îşi poate repara vechile modele ruseşti, din lipsă de piese de schimb.

Bulgaria susţine că va trebui să scoată din uz avioanele de vînătoare sovietice, pentru că nu le poate repara, iar ministrul Apărării de la Sofia a declarat pentru Reuters că ar putea fi nevoit să le ceară aliaţilor să patruleze spaţiul aerian bulgar.

Foşti membri ai Pactului de la Varşovia, care acum fac parte din NATO, se bazau anterior în mare parte pe echipamentul militar sovietic, dar au început deja să treacă treptat la alte surse, o tendinţă care reduce impactul blocajului cauzat de sancţiuni.

În acelaşi timp, sancţiunile înseamnă că Rusia a pierdut contracte de furnizare a echipamentelor militare mai repede decît anticipa, ceea ce apasă şi mai greu asupra unei economii care se bazează în mare parte pe exporturile de armament.

Deşi termenii sancţiunilor permit statelor UE să achiziţioneze piese şi servicii ruseşti necesare pentru mentenanţa echipamentelor existente, aceste prevederi se aplică doar contractelor semnate anterior impunerii sancţiunilor şi care nu au expirat.

"Slovacia foloseşte în prezent radare (antiaeriene) fabricate de compania rusească Almaz-Antey," a afirmat purtătorul de cuvînt al Ministerului Apărării Martin Cambalik.

"Cu noi piese de schimb, data expirării lor ar putea fi prelungită pînă în 2020. Din cauza sancţiunilor, ministerul nu poate achiziţiona piese, astfel că va trebui să lansăm o licitaţie pentru noi radare", a adăugat el.

"Sancţiunile UE împotriva Rusiei nu au schimbat neapărat priorităţile noastre - am plănuit demult să reducem dependenţa de armele ruseşti - dar au mutat unele lucruri mai sus pe lista priorităţilor", a precizat purtătorul de cuvînt.

În aprilie, Slovacia a anunţat că a convenit să cumpere nouă elicoptere americane Black Hawk, pentru suma de 261 de milioane de dolari, pentru a înlocui elicopterele ruseşti Mi-17, pe care nu le putea repara din lipsă de piese.

Ministrul bulgar al Apărării, Nikolai Nencev, a afirmat de asemenea că embargoul UE a afectat furnizarea de piese de schimb pentru echipamentele ruseşti şi capacitatea de a întreţine avioanele de vînătoare de tip MIG-29.

Întrebat de ce Bulgaria nu reînnoieşte contractul de mentenanţă cu Rusia, lucru permis conform termenilor sancţiunilor, purtătorul de cuvînt al ministerului a spus că a fost avertizat de Ministerul de Externe că ar putea exista obstacole diplomatice.

Multe firme ezită de altfel să încheie contracte care nu sînt vizate încă de sancţiuni, de teama că, în cazul extinderii sancţiunilor, acordurile lor ar putea fi afectate.

Statele occidentale nu au exclus extinderea sancţiunilor, acuzînd Rusia că îi susţine pe rebelii ucraineni cu arme şi trupe şi încalcă armistiţiul. Rusia neagă însă aceste acuzaţii.

Dar în timp ce Rusia pierde contractele cu foştii săi sateliţi, Polonia ar putea avea de cîştigat. Pînă în 1989, industria poloneză a apărării era strîns legată de cea a URSS, fabricînd arme şi piese cu tehnologie sovietică. În timp ce industria a început să se alinieze la standardele occidentale după ce Polonia a aderat la NATO în 1999, ţara păstrează o capacitate semnificativă de a întreţine echipamentele sovietice, inclusiv avioane de luptă şi elicoptere.

"Industria poloneză poate furniza servicii altor ţări din blocul estic care sînt afectate de embargou şi încă folosesc echipament sovietic", a declarat un purtător de cuvînt al Ministerului Apărării.

Însă embargoul UE a determinat o lipsă a pieselor de schimb, astfel că Polonia trebuie să achiziţioneze uneori piese la mîna a doua.

Ioana BOJAN