A ajuns sau n-a ajuns omul pe Lună? Această teorie a conspiraţiei există încă din Iulie 1969, cînd Neil Armstrong devenea primul om care păşea pe Lună. De atunci a pornit o teorie care venea să conteste reuşita omului şi reuşita americanilor. Sunt însă cîteva elemente care dovedesc că astronauții americani au pășit într-adevăr pe Lună. În cadrul programului Apollo, doisprezece astronauți americani au pășit pe Lună, între 1969 și 1972.

În Aprilie 1969, astronauții americani Neil Armstrong, Buzz Aldrin și Michael Collins se antrenau. Îmbrăcați în combinezoane albe, ei repetau mișcările pe care urmau să le facă în Iulie, același an, cînd urmau să plece către Lună. În interiorul Manned Spacecraft Center, o bază specializată din Houston, în Sudul SUA, exersau recoltarea de eșantioane de sol lunar și instalau o antenă de telecomunicații.

Trei luni mai tîrziu, la 20 Iulie 1969, Neil Armstrong, comandantul misiunii Apollo 11, va fi primul om care pune piciorul pe Lună. După jumătate de secol de la acest eveniment, teoriile conspiraționiste cîștigă teren și unii sunt convinși că nu, că această misiune n-a atins niciodată Luna. Publicația americană Popular Science prezintă însă mai multe dovezi care arată contrariul.

În total, astronauții NASA au adus pe Pămînt 381 de kg de eșantioane de rocă lunară, care au fost, desigur, examinate amănunțit și studiate. S-a dovedit că aceste roci sunt aproape lipsite de diferite elemente chimice precum apa, dioxidul de carbon sau materiale care în general au fost hidratate. Acest gen de roci pur și simplu nu se pot găsi pe planeta noastră. Alte eșantioane de roci lunare au fost aduse pe Pămînt și de misiunile lansate de Uniunea Sovietică. Trei dintre aceste eșantioane au fost vîndute la licitație la New York cu sume de pînă la 780.000 de euro.

De-a lungul anilor, NASA a publicat numeroase fotografii în care locurile aselenizării sunt în continuare vizibile. În 2011, sonda LRO a trimis mai multe imagini care arătau aceste locuri.

În 2012, oamenii de știință chinezi au dat asigurări că au reperat și ei urmele pe imaginile captate de sonda Chang’e-2. Iar agenția spațială japoneză dădea publicității încă din 2008 imagini cu locul unde a aselenizat misiunea Apollo 15, realizate de sonda SELENE.

Sonda japoneză SELENE a făcut numeroase fotografii pe Lună și combinîndu-le, oamenii de știință au putut reconstitui imaginea unui lanț muntos lunar care fusese deja fotografiat în misiunea Apollo din 1971.

Popular Science dărîmă și o altă teorie a conspirației destul de răspîndită: în fotografiile și imaginile video publicate de NASA, drapelul american înfipt pe solul lunar pare să fluture în vînt. Or, pe Lună nu există vînt și asta ar dovedi, spun contestatarii, că fotografia nu a fost realizată pe satelitul natural Pămîntului.

În realitate, steagul nu se mișcă. „Dacă drapelul se mișcă în imaginile filmate, este pentru că astronautul tocmai îl înfipsese în sol și inerția îl face să se miște”, a explicat Roger Launius, istoric la Muzeul Național Smithonian. Iar dacă drapelul se ondulează ca și cum ar flutura este din cauza tijelor care au fost folosite pentru a-l menține drept. Steagul se află în continuare acolo, pe Lună. (Sursa: Digi 24.ro)