Asta arată cel mai recent sondaj public relevant din România, realizat între 6 și 10 octombrie curent și transmis în buletinele de știri duminică, 12 octombrie, la RADIO-România-Actualități.

Întrebarea a sunat astfel: În cazul unui POSIBIL ATAC RUS asupra Republicii Moldova, România ar trebui să ajute cu trupe?

• Au răspuns AFIRMATIV doar 28% dintre români.

* * *

În același timp, s-a testat și opinia despre CAPACITATEA DE REZISTENȚĂ A ROMÂNIEI, într-un eventual atac extern.

Întrebarea a sunat astfel:

Are Armata Română CAPACITATEA DE A REZISTA 48 de ore în cazul unui atac (conform regulamentului NATO)?

• 35% dintre români au RĂSPUNS DA.

• 49% - NU sau NU ȘTIU.

• 16% - NU răspund.

A fost sondată opinia românilor și în problema pericolului rusesc în România.

La întrebarea Care este PROBABILITATEA PERICOLULUI RUSESC direct asupra României,

• 33% au răspuns că pericolul este MARE SAU FOARTE MARE

• 58% - pericolul este MIC sau INEXISTENT.

Sondajul a fost realizat între 6-10 octombrie curent, telefonic (metoda CATI), pe un eșantion de 920 de respondenți, cu vîrsta peste 18 ani.

Marja de eroare maximă de ±3,4%. Nivelul de încredere 95%.

A explorat percepțiile românilor asupra capacităților militare, amenințărilor externe și politicilor de apărare, la mai multe capitole.

* * *

CONCLUZIE ad-hoc

În ultimii ani, ROMÂNIA S-A DISTANȚAT, pare-se, iremediabil de frații săi de peste Prut – Republica Moldova, sau Basarabia, după cum o numim cu nostalgie istorică.

Această detașare se rezumă nu numai la prăpastia temporală, nici la avansul accelerat al economiei și infrastructurii din dreapta Prutului, față de cel din stînga.

Detașarea României de partea ei din stînga Prutului se produce PSIHOLOGIC.

Sentimentul național comun se erodează tot mai adînc, identitatea Românească se lasă strivită subtil de una „europeană”.

Singura punte comună mai pronunțată, în această distanțare a stîngii și dreptei rîului, pare să fie cea dintre ELITELE POLITICE de la București și Chișinău.

Însă apropierea lor nu izvorăște din flacăra autentică a conștiinței naționale românești, ci din interesele politice de grup, dar și personale, ale promotorilor.

Elita politică însă NU înseamnă poporul.

Așadar,

În această vîltoare a globalizării accelerate, riscăm să pierdem NU DOAR UN TERITORIU, CI ÎNSĂȘI MEMORIA a ceea ce ne definește ca popor de același sînge și cu istorie comună.

Nici LA RĂZBOI NU NE VOM AJUTA unii pe alții – asta spune sondajul.

Dar e și de discuție…

* * *

NOTĂ: Știrea de mai sus, despre sondajul în cauză, am preluat-o din buletinele informative de la Radio-România-Actualităti, de duminică, 12 octombrie.

Sursa: Gheorghe MÂRZENCU / Facebook