Lilian Barcaru, Tudor Braniște și Violina Șpac sînt candidații admiși la concursul public pentru funcția de Director al Consiliului de administrație al Agenției Naționale de Reglementare în Energetică (ANRE). Decizia respectivă a fost adoptată, astăzi, de Comisia economie, buget și finanțe.

În total, opt candidați au depus dosare la Comisia economie, buget și finanțe. Acestea au fost evaluate, reieșind dintr-un șir de criterii privind corespunderea candidaților funcției respective.

Astfel, candidații la funcția de Director al ANRE trebuie să aibă studii superioare în domeniul tehnic, economic, financiar sau juridic şi experienţă de lucru de cel puţin 10 ani în unul dintre domeniile menţionate, dintre care cel puţin 3 ani în funcţii de conducere în instituții publice sau întreprinderi din sectoarele reglementate de ANRE. De asemenea, candidații trebuie să se bucure de o reputaţie ireproşabilă, să cunoască limba de stat și limba engleză și să nu fie membri ai vreunui partid politic la momentul depunerii cererii de participare la concurs.

Cei trei candidați desemnați vor fi invitați la proba interviu în fața Comisiei pe 24 decembrie.

După ce Comisia va nota candidații, cîștigătorul cu cel mai înalt punctaj va fi votat de plenul Parlamentului.

În conformitate cu art.10 al Legii cu privire la energetică, Directorul Consiliului de administraţie este numit în funcţie de către Parlament, pe bază de concurs. Concursul de selectare a directorului se organizează de către comisia parlamentară de profil şi se desfăşoară în mod public.

***

Modificarea Legii privind finanțele publice locale va consolida autonomia financiară a Administrațiilor Publice Locale (APL) prin creșterea veniturilor în bugetele acestora și va contribui la îmbunătățirea situației social-economice în teritorii.

Comisia economie, buget și finanțe a aprobat, astăzi, raportul la proiectul de lege pentru modificarea Legii privind finanțele publice locale, în două lecturi.

Prin proiectul de lege în cauză se propune modificarea mărimii defalcărilor de la impozitul pe venit al persoanelor fizice pentru bugetele unităților administrativ-teritoriale și anume: 100% - pentru bugetele satelor și comunelor, ale orașelor și municipiilor și 50% - pentru bugetele municipiilor-reședință de raion și municipiile Chișinău și Bălți.

De asemenea, proiectul prevede instituirea unei surse noi de formare a veniturilor generale ale bugetelor satelor (comunelor), orașelor (municipiilor) - atribuirea a 50 la sută din veniturile colectate din impozitul pe venit al persoanelor juridice. Suplimentar la scopul de bază de a spori veniturile în bugetele locale, această inițiativă are menirea să motiveze APL să se implice mai activ în dezvoltarea și extinderea activităților economice în localitățile respective.

Legea modificată privind finanțele publice va intra în vigoare la 1 ianuarie 2020, fiind în corespundere cu proiectul Bugetului de stat pentru anul viitor.

***

Comisia economie, buget și finanțe a prezentat raportul pe marginea proiectului de lege pentru modificarea și completarea mai multor acte legislative, inclusiv Legii privind principiile urbanismului și amenajării teritoriului, Legii privind calitatea în construcții, Legii privind administrația publică locală, Legii privind descentralizarea administrativă.

Proiectul stabilește că conducerea nemijlocită a activității de urbanism în localități se efectuează de către autoritățile administrației publice locale, în conformitate cu documentația de urbanism, iar Regulamentul local de urbanism va fi parte componentă a planului urbanistic general.

De asemenea, modificarea Legii privind principiile urbanismului şi amenajării teritoriului presupune că în procesul de elaborare a documentației de urbanism și amenajare a teritoriului, procedura de evaluare strategică de mediu prealabilă va fi efectuată de primarul localității. Totodată, prin modificarea legii privind administraţia publică locală se propune ca în competenţele consiliului raional să intre atît planul de amenajare a teritoriului raional, cît și planul urbanistic general al localităților rurale din componența raionului.

Proiectul propus stabilește o ierarhie obligatorie a documentației de urbanism – începînd cu planul urbanistic general al localității și pînă la planul urbanistic de detaliu. Stabilirea ierarhiei va exclude acțiunile orientate spre înlocuirea planului urbanistic general al localității cu alte documente, ceea ce provoacă dezvoltarea haotică a localităților.

De asemenea, întru armonizarea legislației naționale în domeniul construcției cu cea a UE se propune stipularea prin lege a unei noi exigențe – ”utilizarea sustenabilă a resurselor naturale”.

Proiectul de lege are cîteva anexe prin care se dau exemple de cereri pentru obținerea actelor permisive, dar și se fac propuneri de modificare a celor existente, inclusiv prin completarea cu informații suplimentare, de exemplu – cu numărul cadastral al imobilului sau terenului.

O altă lege – cu privire la statutul municipiului Chișinău - propune suplimentarea funcțiilor consiliului local și ale primarului general privind inițierea, elaborarea, avizarea și aprobarea documentației de urmanism și amenajare a teritoriului.

De asemenea, se propune excluderea noțiunilor ”extravilan” și ”intravilan” din legislație ca fiind depășite.

Toate propunerile de moficare a legislației au menirea de a elimina favorizarea construcțiilor neautorizate și a reduce numărul de conflicte generate de acestea.

”Scopul acestora este disciplinarea și monitorizarea în domeniul urbanisticii și calității în construcții, precum și reglementarea mai eficientă a documentației de autorizare în domeniile respective”, notează autorii.

Proiectul de lege a fost susținut de Comisia economie, buget și finanțe, în prima lectură.

***

Comisia economie, buget și finanțe a aprobat, astăzi, rapoartele la proiectele de lege cu privire la ratificarea celor trei Acorduri privind finanțarea Proiectului de dezvoltare a sistemului electroenergetic: Acordurilor de finanțare cu Agenția Internațională pentru Dezvoltare (AID), în valoare de 13,1 mln. de Euro și, respectiv, 47,9 mln. de Euro, precum și Acordului de grant cu Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BERD) în valoare de 39,94 mln. de Euro.

Membrii Comisiei au susținut ratificarea celor trei acorduri, în două lecturi.

Autorul celor trei proiecte de lege este Președintele Republicii Moldova.

Scopul acestora constă în asistarea Republicii Moldova în construcția, echiparea și punerea în funcțiune a interconectării electrice dintre Republica Moldova și România și, implicit, creșterea securității aprovizionării cu energie electrică a consumatorilor din țara noastră.

De notat că tot astăzi, Comisia politică externă și integrare europeană a aprobat corapoarte la celei trei proiecte, iar Comisia de control al finanțelor publice și Comisia protecție socială, sănătate și familie le-au dat aviz pozitiv.

Proiectele de lege privind ratificarea celor două Acorduri de finanțare dintre Moldova și AID, precum și privind ratificarea Acordului de grant dintre Moldova, ÎS ”Moldelectrica” și BERD urmează a fi dezbătute în plenul Parlamentului.

***

Agenția Proprietății Publice (APP) va reveni în subordinea Guvernului. Prevederea respectivă se conține în proiectul de lege pentru modificarea Legii privind administrarea și deetatizarea proprietății publice.

Modificarea de bază a legii presupune excluderea textului ”subordonată Ministerului Economiei şi Infrastructurii” din art. 2 și 7, alin. (2) din Lege.

”În virtutea competențelor Guvernului, acesta este în drept să determine statutul Agenției Proprietății Publice, prin act normativ subsidiar, în corespundere cu principiile și normele Legii privind administrația publică centrală de specialitate”, argumentează autorii proiectului de lege. Schimbarea se operează inclusiv reieșind din competențele și responsabilitățile voluminoase pe care le deține în prezent această instituție.

Modificarea respectivă a fost aprobată, astăzi, de Comisia economie, buget și finanțe, pentru ambele lecturi, urmînd să fie dezbătută în plenul Parlamentului.

***

Parlamentul va găzdui ședința Plenului Parlamentar al Comunității Energetice. Reuniunea va avea loc, joi, 12 decembrie 2019 și va fi prezidată prin intermediul Comisiei economie, buget și finanțe.

În deschiderea evenimentului, participanții vor fi salutați de Președintele Comisiei economie, buget și finanțe, Vladimir Golovatiuc.

Pe parcursul reuniunii, parlamentarii urmează să dezbată raportul comun privind viitorul eficienței energetice în Comunitatea Energetică, să discute despre stadiul actual al reformelor în cadrul Tratatului Comunității Energetice și să stabileacă planul de activitate pentru anul 2020. Totodată, va fi selectat subiectul pentru următorul raport și va avea loc un schimb de opinii cu membrii Comisiei pentru industrie, comerț și energie a Parlamentului European.

Plenul Parlamentar al Comunității Energetice se întrunește de două ori pe ani: o dată la Bruxelles și o dată în țara care prezidează Comunitatea Energetică.

Republica Moldova deține președinția rotativă a Comunității Energetice, începînd cu 1 ianuarie 2019.

Comunitatea Energetică, înființată în 2005 prin Tratatul de instituire a Comunității Energetice, este o organizație internațională preocupată de dezvoltarea politicilor energetice. Republica Moldova este parte la Tratatul de instituire a Comunității Energetice din 1 mai 2010.

***

Violența asupra profesorilor din partea elevilor sau părinților urmează a fi sancționată. Comisia juridică, numiri și imunități va propune plenului Parlamentului aprobarea unei inițiative legislative de completare a Codului Educației, Codului penal și Codului contravențional.

Potrivit proiectului, acțiunile de violență asupra cadrelor didactice vor fi calificate ca și acțiuni de huliganism și vor fi pedepsite cu amenzi de pînă la 68 000 sau cu închisoare de pînă la 5 ani.

Totodată, acțiunile de huliganism nu prea grav, adică acostarea jignitoare în locuri publice a personalului didactic, vor fi sancționate cu amenzi de pînă la 3 000 de lei sau cu muncă neremunerată în folosul comunității de pînă la 60 de ore.

Urmează a fi completat și Codul Educației. Printre principiile fundamentale ale educației se vor regăsi principiul non-violenței în procesul de educație și principiul protecției și securității personalului didactic, științifico-didactic și științific.

Cadrele didactice vor fi obligate să comunice imediat despre orice caz suspect sau confirmat de abuz, violență fizică sau verbală asupra lor sau a colegilor din partea elevilor, studenților, părinților și altor persoane. Totodată, elevii și părinții vor fi obligați să manifeste respect față de cadrele didactice, să nu admită cazuri de violență, să comunice orice caz suspect sau confirmat de violență.

”Avînd în vedere semnalarea, în ultima perioadă de către cadrele didactice, a numeroaselor cazuri de violență și amenințări exercitate în cadrul instituțiilor de învățămînt, inclusiv asupra profesorilor, s-a considerat că este iminentă operarea unor completări ai legislației relevante”, menționează autorii inițiativei legislative în nota informativă la proiect.

Proiectul urmează a fi dezbătut în plenul Parlamentului.

***

Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare va acorda Republicii Moldova un grant în valoare de pînă la 39,94 mln euro pentru implementarea proiectului de interconectare a rețelelor de energie electrică cu România. Comisia politică externă și integrare europeană va propune plenului Parlamentului ratificarea Acordului de grant dintre Republica Moldova și Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare.

Acordul va facilita implementare proiectului de interconexiune a sistemului electroenergetic al Republicii Moldova cu cel al României, lucru care va permite crearea unei piețe de energie electrică transparentă și competitivă în țara noastră și integrarea acesteia cu piața regională de energie electrică a UE.

Scopul proiectului rezidă în construcția, echiparea și punerea în funcțiune a interconectării electrice dintre Republica Moldova și România. Este vorba despre construcția unei stații back-to-back în Vulcănești, a unei linii de transport de 400 KV între Vulcănești și Chișinău, precum și extinderea stațiilor de transformare din Chișinău și Vulcănești.

Acordul de grant dintre Republica Moldova, Întreprinderea de Stat ”Moldelectrica” și Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare privind implementarea Proiectului ”Interconectarea rețelelor de energie electrică dintre Republica Moldova și România, faza I” a fost semnat la 26 septembrie 2019.

Termenul de valabilitate a acordului de grant este 21 iunie 2025.

Direcţia comunicare şi relaţii publice a Parlamentului RM