Autor: Bogdan ŢÎRDEA 

În ultimele luni, observăm tentativele timide, dar constante ale PDM-ului de a se repoziţiona pe plaja politică moldovenească. Democraţii au demarat procese de restructurare organizatorică, ideologică, dar şi de lidership. Totodată, în discursul PD observăm elemente moldoveniste, rusofile şi eurosceptice, însoţite de campanii sociale care au scopul de a atrage simpatiile stîngii comuniste. Concomitent, democraţii atrag miniştri, deputaţi, consilieri şi primari din PCRM şi organizează blocada mediatică a opoziţiei prin sistarea emisiei NIT TV.

Restructurarea organizatorică a PDM

La Congresul VII al PDM din 16 iunie 2012, Vladimir Plahotniuc a fost ales în funcţia de prim-vicepreşedinte al PD. A fost remodelat Consiliul Politic Naţional al formaţiunii şi create noi organe de conducere. În aceste condiţii, echipa lui Diacov s-a pomenit slăbită iremediabil. Plahotniuc declara atunci că modernizarea imaginii partidului este un obiectiv al reformei PDM: “Vom marca printr-o nouă faţă — nou slogan şi o nouă siglă. ”PDM priveşte în viitor”, este sloganul Partidului Democrat, iar viitorul începe acum, la acest Congres”. Marian Lupu a făcut public un vis fantastic, la prima vedere, precum că PD trebuie să devină cel mai puternic partid de centru-stînga din Moldova. Adică, să surclaseze PCRM!

Zis şi făcut. La 19 iulie 2013 PD şi-a creat un fel de guvern din umbră, format din treisprezece Departamente de specialitate – organizaţii interne ale partidului în care vor fi elaborate proiectele care urmează a fi prezentate de PD în Guvern, în Parlament şi în faţa cetăţenilor. Fiecare Departament va fi coordonat de către un vicepreşedinte al partidului, responsabil pentru domeniul sectorial respectiv. Deci, fiecare departament este un fel de minister, dacă vreţi.

După învestirea noului guvern au apărut şi feţele noi promise de Plahotniuc: Igor Corman (spicher), Adrian Candu (vice-spicher, finul lui VP), Raisa Apolschi (preşedinte de comisie parlamentară, nănaşa lui VP),  Monica Babuc, ministrul culturii (consilierul lui VP), V. Botnari, ministrul transporturilor (manager la Victoria Bank, proprietatea lui VP).

Anterior, pentru a deveni credibil pe segmentul de stînga, PD i-a atras în rîndurile sale pe miniştrii PCRM – Valentin Guznac, ex-ministru al administraţiei publice locale (2007-2009), Vitalie Vrabie, ex-ministru al apărării şi pe fostul ministru al energeticii, ex-comunistul Iacob Timciuc, precum şi pe Svetlana Rusu, ex-deputat pe lista comuniştilor. În vara lui 2013 comunistul Sergiu Sîrbu devine deputat PDM. Nu mai are rost să trecem în revistă şefii direcţiilor, primarii şi preşedinţii de raioane transfugi, însă numărul lor este destul de impunător.

Totodată, PD lansează un şir de campanii sociale de nivel naţional: ,,Viitorul tău – viitorul meu,, “Ajut Moldova” etc. Aproape saptămînal Plahotniuc personal merge cu cadouri la orfelinate, aziluri de bătrîni, toate filmate minuţios şi mediatizate de Prime, Publika, 2 Plus, Canal 3, iar uneori şi de PRO-TV.

Poziţionarea ideologică – moldovenism, rusofilie(?), euroscepticism

Mult mai importante sunt schimbările de discurs şi acţiune politică ale PD-ului.

Din vara anului 2012 PDM încearcă să intre în bazinul electoral comunist, pedalînd pe euroscepticism, moldovenism şi rusofilie moderată.

Euroscepticismul PD s-a manifestat în repetate rînduri şi cu diverse ocazii. Democraţii s-au opus cu vehemenţă adoptării legii anti-discriminare, au criticat politica FMI în RM (Marian Lupu), au manifestat reticenţă faţă de politica agrară a UE (Valeriu Lazăr). Tot Lazăr declară că Moldova ar putea ţine în vizor şi vectorul euro-asiatic. Amintim că PD a semnat în 2010 un tratat de colaborare cu partidul ”Edinnaia Rossia”, condus de Vladimir Putin.

Chiar şi excluderea PL din actul guvernării era analizată de democraţi încă în anul 2011, cauza fiind distorsionarea imaginii “stataliştilor” din PD de către „unionistul” şi rusofobul Ghimpu.

După învestirea noului guvern, PD îşi amplifică acţiunile pe stînga. Recent, PDM a venit cu iniţiative “moldoveniste” cum ar fi intonarea imnului RM în şcoli şi excluderea sintagmei “limba română” din denumirea sărbătorii “Limba noastră”.

Adunarea Populară din UTAG, controlată de PD, promovează ideea referendumului de ieşire a autonomiei din componenţa RM, care, de fapt, este o cochetare directă cu Federaţia Rusă.

Printre obiectele expuse spre privatizare figurează Aeroportul Chişinău, concesionat firmei UK Komaks din Rusia. Firma este controlată de familia de miliardari ceceni Bajaev care, în opinia unor politologi, ar fi apropiată de Vladimir Putin. Or, lista a fost elaborată de Ministerul Economiei, condus de reprezentantul PDM. Recent am fost martorii unui nou scandal de amploare. ANRE, prin şeful acesteia, V. Parlicov, suspectat de afiliere faţă de PD, a eliberat licenţă de export al energiei electrice companiei „Dnestrenergo” din regiunea transnistreană. Astfel, compania transnistreană poate furniza energie electrică nu doar pe malul drept al Nistrului, ci şi peste hotare.Acum enevoie şi de o autorizare a exportului de la acelaşi Minister al Economiei. Situaţia creată poate provoca probleme Moldovei în colaborarea energetică cu UE.

Să nu uităm că în 2007, Interpolul îl suspecta pe păpuşar de conexiuni cu gruparea criminală rusă ”Solnţevscaia” şi spălări  masive de bani. Totodată, reiterez aluziile revistei europene ”Euobserver” precum că CNA, controlat de PDM, este inert în anchetarea cazului spălării în 2008 a $53 mln. din Rusia (Bank Krainiy Sever) prin BEM. La fel, şi majoritatea atacurilor raider asupra sistemului bancar moldovenesc s-au produs din Rusia şi Ucraina, prin firme căpuşe ruseşti. Curtea Supremă de Justiţie din Londra a stabilit foarte clar cine a fost beneficiarul final al atacurilor raider. În jurul păpuşarului oscilează Veaceslav Platon şi Renato Usatîi, ancoraţi puternic de anumite structuri tenebre din CSI şi implicaţi în multiple scandaluri privind atacurile raider (MAIB, Universal Bank, Moldelectrica). Apropo, portalul „Криминальная Россия” scrie că şi R.Usatîi ar avea conexiuni cu cei din “Солнечная энергия” (adică, gruparea Solnţevscaia). Deci, PD este strîns conectat cu anumite grupuri de interese economice obscure, repet, obscure, din Federaţia Rusia.

Tot la invitaţia lui Valeriu Lazăr, RM este vizitată de Dmitrii Rogozin. Isteria rusofobă, demarată de PL, PNL, PAD a crescut capitalul democraţilor în ochii ruşilor, rămaşi debusolaţi de refuzul lui Iurie Leancă de a se întîlni cu Rogozin. Refuz care-i adaugă premierului bile albe în Vest, dar şi bile negre în Est. De fapt, sondajele denotă că 65-70 la sută din populaţia Moldovei vede Rusia ca pe un partener strategic. O bună parte a exporturilor moldoveneşti, deci şi a businessului autohton, sunt conectate la Federaţia Rusă. În acest context, PD încearcă să intre în graţiile Rusiei, fapt ce i-ar garanta, în caz de succes, accesul în viitorul legislativ şi participarea în formula guvernării cu PCRM.

PD a înţeles că CPE riscă să se prăbuşească în alegerile din 2014. De aceeaşi părere sunt şi mai mulţi analişti, dar şi ex-premierul Ion Sturza. Respectiv, democraţii ar putea profita de noua ecuaţie în beneficiul propriu, dacă Moscova îi va accepta la nivel oficial în calitate de parteneri. Însă, nu este exclus că evenimentele din 2010, cînd PD a trădat interesele Rusiei în procesul de formare a coaliţiei de guvernare, ar putea să le joace festa democraţilor. Cu atît mai mult cu cît, deşi au conexiuni bune cu anumite cercuri obscure şi oligarhice din Rusia, democraţii nu sunt percepuţi pozitiv în Kremlin, fiind constant respinşi de anturajul lui Vladimir Putin.

Moscova nu crede lacrimilor.

Poate liderul PCRM va fi mai blînd şi va crede?