De „Ziua Hispanitatii”, manifestantii din Guatemala au vrut sa darime statuia lui Cristofor Columb

Circa o mie de persoane au participat la un marş, Marţi, în Capitala Guatemalei, şi au încercat să dea jos o statuie a lui Cristofor Columb, în semn de respingere a festivităţilor din 12 Octombrie, „Ziua Hispanităţii”, informează AFP, potrivit agerpres.

Manifestanţii au mărşăluit pe bulevardul Reforma, într-un cartier bogat de la periferia de Sud a Capitalei, purtînd o pancartă pe care se putea citi „12 Octombrie, ziua demnităţii şi rezistenţei indigene, negre şi populare”.

În timpul marşului de trei kilometri pînă la fostul palat guvernamental, în centrul istoric al Ciudad de Guatemala, manifestanţii au încercat să dea jos o statuie în bronz a lui Cristofor Columb şi au vandalizat o statuie similară a fostului Preşedinte Jose Maria Reyna (1891-1898), înălţată pe un bulevard foarte circulat.

„Mărşăluim pentru a spune că nu avem nimic de sărbătorit pe 12 Octombrie în raport cu cucerirea, ci mai degrabă avem drepturi de revendicat”, a scris unul dintre manifestanţi pe reţelele sociale. „Această zi comemorată atît de trist este o zi a invaziei, e vorba aici de deposedare, de furt şi de multiple încălcări”, a adăugat el.

Potrivit imaginilor video difuzate pe reţelele sociale, participanţii au plasat o frînghie pentru a trage în jos statuia ecvestră a fostului Preşedinte Reyna şi au reuşit să o dezechilibreze şi să o decapiteze. Însă ei nu au reuşit să facă acelaşi lucru cu statuia lui Cristofor Columb, înălţată pe o sferă reprezentînd lumea.

Statui ale navigatorului genovez au fost date jos sau vandalizate în ultimii ani în diferite ţări ale Americii, adesea de grupuri ce îl consideră a fi principalul responsabil de colonizarea şi cucerirea continentului de către europeni.

Guatemala este ţara care numără cea mai mare populaţie indigenă din America Centrală, 42% din 17 milioane de locuitori ai săi.

Popoarele indigene resping numele de „Ziua Hispanităţii”, care sărbătoreşte sosirea lui Columb în America pe 12 Octombrie 1492, pledînd pentru „Ziua demnităţii şi rezistenţei”.