Moldova, Țara oricui, dar nu și a cetățenilor ei

Autor: Mihai CONȚIU

Manifestațiile care au avut loc în Republica Moldova în ziua de 9 Mai, cu prilejul ”Zilei Victoriei” rușilor ”împotriva nazismului german”, ar trebui să pună în stare de alertă maximă conducerea Țării, structurile de securitate ale Statului, mediul academic, universitar și, în general, cel de Educație. Absolut tot ce s-a întîmplat în acea zi demonstrează:

1) Fragilitatea periculoasă a Statului în raport cu proprii cetățeni, cu Rusia și, nu în ultimul rînd, cu democrațiile occidentale, spre a căror destinație Republica Moldova are pretenția că se îndreaptă, fără, însă, a-și ”asumat organic” valorile lor esențiale, conturîndu-și astfel imaginea de ”Stat artificial”, în pofida tuturor ”recunoașterilor internaționale diplomatice”.

2) Republica Moldova poate fi Țara oricui – a rușilor, a românilor sau a europenilor –, dar nu și a propriilor cetățeni.

3) Nu a existat și nu va fi elaborat niciodată un Proiect de Țară nu pentru că nu s-ar găsi cineva care să-l întocmească, ci pentru că nu are cu cine, pentru cine și pentru ce!

Le vom lua pe rînd, aleatoriu, explicînd cîteva adevăruri simple și atît de bine cunoscute pe care moldovenii, de la mic la mare, nu le vor recunoaște niciodată din cauza unei trufii penibile cu pretenții locale, tradiționale, dar, în esență, de extracție rusească.

Pe data de 9 Mai 2022, s-a demonstrat că ”statalismul moldovenesc” nu există. Au probat acest adevăr tocmai promotorii acestui concept – comuniștii și socialiștii – cu care, timp de peste două decenii, i-au convins pe mulți să creadă în el în chip de ”legitimare națională”. După cum declaraseră anterior, comuniștii și socialiștii au ieșit la parada omagială. Ei au omagiat doar de formă memoria celor căzuți în Al Doilea Război Mondial.

Obiectivul nedeclarat al manifestației lor a fost, în fond, o demonstrație de forță împotriva Statului Republica Moldova; una de aprobare a invaziei ruse în Ucraina, legitimată simbolic și prin purtarea panglicii Sf. Gheorghe, un însemn interzis în Moldova nu doar că este unul străin memoriei istorice ortodoxe a moldovenilor, ci și pentru că și cu această panglică profanatoare, în chip de ”argument biblic”, hoardele armate rusești distrug Ucraina, jefuiesc, schingiuiesc și ucid civili nevinovați și violează cu sălbăticie copii și femei.

Astfel, 9 Mai a fost o zi, încă una, în care Statul și-a demonstrat fragilitatea și artificialitatea în raport cu proprii cetățeni pe care-i administrează și îi conduce politic. Acest episod, mult mai primejdios decît mulți nu sunt dispuși să recunoască, precum și altele, care nu vor întîrzia să apară, va pune la grea încercare Occidentul dispus, pentru a doua oară, să-i acorde Moldovei șansa numită ”Țară de succes”.

Aici nu vorbim despre sondaje de opinie la comandă, ci despre realități! Atunci cînd conducerea Țării spune că este proeuropeană, solidară cu Ucraina și potrivnică agresiunii criminale a Rusiei în Țara vecină, iar mai bine de jumătate din populația Țării i-ar primi pe ruși cu brațele deschise, cu panglica Sf. Gheorghe prinsă la piept, despre ce fel de perspective europene putem vorbi?!? Am convingerea că peste 90% din populația Republicii Moldova este incapabilă să-și asume ”organic” un destin european, în deplinătatea esențială a principiilor și valorilor unui astfel de viitor.

Republica Moldova nu are și nu va avea un Proiect de Țară pentru că nu are cu cine, pentru cine și pentru ce!

Permanent, sistemul de Educație și mediul academic s-au subordonat trecătoarelor regimuri politice doar pentru a supraviețui formal, în limite bugetare și extrabugetare permise. Cele două medii amintite nu au fost și nu sunt libere pentru că nu și-au dorit și nu vor nici acum, în virtutea unor ”principii supraviețuitoare” politice și mafiot-academice ale liderilor acestora.

Dacă nu ar fi fost așa, astăzi, am fi avut generații de tineri de 20-30 de ani care ar fi știut că Al Doilea Război Mondial a fost declanșat de către Hitler și Stalin; că URSS a lui Stalin a ieșit învingătoare în război datorită uriașului ajutor financiar, armat, uman, administrativ etc. acordat de către SUA; că actuala Republică Moldova a fost o victimă sîngeroasă și o pradă de război a rușilor și tot așa.

Dacă nu ar fi fost așa, astăzi, NU am fi avut generații de tineri de 20-30 de ani și de maturi de pînă la 90 de ani care consideră că Republica Moldova poate fi Țara oricui – a rușilor, a românilor sau a europenilor –, dar nu și a propriilor cetățeni.

Dacă nu ar fi fost așa, astăzi, Republica Moldova, cu o identitate bine conturată, în mod liber și democratic, s-ar fi unit, probabil, din alte rațiuni pragmatice, pe picior de egalitate, cu România și s-ar fi integrat în UE, dar în nici un caz cu Rusia.

Trăiesc de mulți ani în Republica Moldova și nu am cum să nu-i observ cu ”o altă obiectivitate” pe moldoveni și pe etnicii ruși, altfel decît le place lor să se autoanalizeze… convenabil. În general, etnicii ruși îi disprețuiesc pe moldovenii băștinași, cărora li se consideră superiori, inclusiv din perspectiva de veșnic ocupanți. Aceasta e o boală incurabilă a cam tuturor rușilor. I-am întîlnit cam peste tot în Occident, unde se cred net superior cetățenilor Țărilor în care s-au stabilit. Spre deosebire de Moldova, acolo nu-i bagă nimeni în seamă pentru că sunt extrem de penibili.

Cetățenii Țărilor lumii civilizate și democrate știu că rușii vin dint-o Țară primitivă din perspective sociale, o Țară trufașă cu izmenele nespălate, dar acoperite cu opulența unor pantaloni scumpi cu mărcile Moscova, Sankt Petersburg și alte cîteva orașe în care săpunul nu e un lux, o Țară periculoasă condusă de dictatori care au la dispoziție arme nucleare și votcă pentru ostași și sărăntocii mancurtizați, o Țară în care religia ortodoxă își dă mîna cu cea a extremiștilor fundamentaliști ”ca să ucidă în numele Domnului”.

În pofida tuturor acestor realități, a disprețului multor etnicii ruși față de băștinași (dacă nu i-ar disprețui, le-ar învăța limba, așa cum, emigrînd din Moldova, învață italiana, franceza, olandeza etc.), moldovenii, într-o majoritate îngrijorătoare, sunt filoruși și admiratori ai lui Putin. Au sau nu pe cine disprețui etnicii ruși?