Aurul solid poate fi depozitat în scoarţa Pămîntului „aproape instantaneu” în timpul cutremurelor, a concluzionat un studiu publicat recent, relatează descopera.ro.

Aurul se formează atunci cînd un seism deschide o cavitate plină cu fluid în scoarţa pămîntului, cauzînd o scădere bruscă de tensiune, susţin cercetătorii australieni care au realizat acest studiu.

În schimb, fenomenul determină fluidul să îşi mărească volumul rapid şi să se evapore, iar asta face ca orice particulă de aur care era dizolvată în fluidul respectiv să se „precipită aproape imediat”.  „Prin urmare, cutremurele repetate pot duce la construirea depozitelor de aur”, au explicat autorii lucrării. 

Cercetătorii au declarat că mare parte din aurul din lume a fost derivat din filoane de cuarţ care s-au format acum trei miliarde de ani, în timpul perioadelor geologice de consolidare a munţilor.  Filoanele s-au format în timpul cutremurelor, dar magnitudinea fluctuaţiilor de presiune sau modurile în care acestea au determinat mineralizarea aurului nu au fost cunoscute.

În studiu, oamenii de ştiinţă au folosit un model numeric pentru a simula scăderea de presiune experimentată în timpul unui cutremur, într-o cavitate umplută cu fluid dintr-o falie. Astfel, ei au găsit răspunsul unei întrebări adresate cu mult timp în urmă cu privire la resursele de aur: cum este posibil ca dintr-o stare dizolvată, aurul să ajungă în una solidă care să permită mineritul?

Cercetătorii susţin că trepidaţiile singulare nu generează depozite de aur viabile. Pentru a forma un filon cu un depozit 100 de tone de aur ar dura mai puţin de 100.000 de ani, au considerat oamenii de ştiinţă.