Cronologia scandalului legat de lucrările pe canalul Bîstroe (surse)

Surse guvernamentale susțin că Ministerul Transporturilor din România nu a fost notificat oficial de partea ucraineană despre lucrările de adîncire pe Canalul Bîstroe, în contextul în care Ucraina afirmă că ar fi avut undă verde atît de la Bruxelles, cît și de la București.

Sunt 3 tipuri de dragări care pot fi făcute: de exploatare, de întreținere (să îndepărtezi aluviunile depuse sezonier) și de investiție (să adîncești peste limita de care ai avea nevoie să faci navigabil un canal).

Ucrainenii au susținut oficial (în comunicatul inițial al Ambasadei) că ei fac doar lucrări de întreținere, adică menținerea șenalului navigabil pînă la limita de 4,2 m la care au voie să circule statele riverane Ucraina și Romînia.

În realitate, după cum au admis ulterior chiar cei de la Ministerul Infrastructurii ucrainean, lucrările au fost de investiție, prin adîncirea la aproximativ 7 metri.

„Ucraina a început lucrările fără să aștepte punctul de vedere al părții române, fără a respecta convențiile internaționale și nu se știe exact cînd a lucrările pe Canalul Bîstroe, dar este cert că partea ucraineană a avut intenția de a demara acest proiect încă înainte să înceapă războiul cu Rusia.

Putem să presupunem că Ucraina a folosit situația de conflict ca acoperire pentru a efectua lucrări fără acordul părții române. Sub pretextul necesității de a exporta grîne, ca urmare a conflictului cu Rusia, Ucraina a cerut României (prin excepție de la acordurile internaționale și bilaterale) să permită tranzitarea canalului Bîstroe de nave cu pavilion al unor state terțe. Acesta a reprezentat un prim pas pentru începerea dragajelor pe canalul Bîstroe. Una din navele de dragaj are pavilion Tanzania, navă care derulează lucrări și în prezent”, spun surse guvernamentale.

Cronologie

25 Iunie 2020 - Ucraina a transmis Ministerului Transporturilor notificarea pentru proiectul "Amenajarea canalului navigabil de mare adîncime Dunăre - Marea Neagră pe partea ucraineană a deltei", denumit de Ucraina canalul Bîstroe faza II.

4 August 2020 și 24 Iunie 2021 - România a transmis observații explicite și detaliate, precum și propuneri, inclusiv diverse elemente pentru stabilirea domeniului de aplicare a documentației de evaluare a impactului asupra mediului ce va fi elaborată pentru proiectul ucrainean.

Pînă în prezent, Ucraina nu a reacționat la comentariile și propunerile transmise de partea română.

Informațiile prezentate de partea ucraineană cu privire la evaluarea impactului asupra mediului nu răspund la toate observațiile transmise de partea română și nu iau în calcul toate riscurile potențiale ..

09 Februarie 2022 - Consiliul de Miniștri din Ucraina a aprobat o Rezoluție care precizează că proiectul prevede pe sectorul (de Dunăre) Vîlcovo-Marea Neagră, care include și canalul Bîstroe (19,021 km), o lățime cuprinsă între 60 m și 85 m, și adîncimi cuprinse între 8,66 m și 7,65 m.

26 Mai 2022 - La nivel de Administrație Fluvială a Dunării de Jos Galați (AFDJ), are loc o întîlnire tripartită cu Ucraina și Republica Moldova, iar partea ucraineană menționează doar că tot tranzitul trebuie să se facă pe Sulina și nu menționează nimic despre lucrările de dragare pentru adîncirea șenalului navigabil pe care autoritățile ucrainene le au în vedere pentru Bîstroe și Chilia.

14 Iunie 2022 - Prin intermediul Ambasadei Ucrainei la București, Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor (MMAP) a primit din partea Ministerului Protecției Mediului și Resurselor Naturale din Ucraina notificarea pentru proiectul “Construcție nouă a infrastructurii de transport - port maritim (terminal) în Izmail, raionul Izmail, regiunea Odesa și cale ferată de acces, adiacentă stației Izmail a Sucursalei regionale "Calea ferată din Odesa”, titular Nibulon LLC. Partea română și-a manifestat intenția de a participa la procedura de evaluare a impactului asupra mediului în context transfrontalier pentru acest proiect.

22 Iunie 2022 - Ministerul Mediului din Ucraina a trimis o notificare Ministerului Mediului din România în care a cerut acordul doar pentru lucrări în Portul Izmail.

04 Iulie 2022 - Ministerul Mediului din România a transmis Ministrului Transporturilor și Infrastructurii din România un document prin care a solicitat un punct de vedere privind solicitarea părții ucrainene.

12 Iulie 2022 - Ministerul Transporturilor și Infrastructurii din România a transmis Ministerului Mediului din România un punct de vedere prin care afirmă că nu este de acord cu lucrările pentru portul Izmail.

27 Iulie 2022 -  Administrația Fluvială a Dunării de Jos Galați a transmis un punct de vedere cu privire la adîncirea Brațului Bîstroe de către Ucraina. Din el reiese clar că nu susține adîncirea canalului avînd în vedere efectele negative.

04 August 2022 - Ministerul Mediului din România transmite către Ministerul Mediului din Ucraina un punct de vedere în care afirmă că nu este de acord cu lucrările la Portul Izmail.

13 Decembrie 2022 - Partea ucraineană a transmis Ministerului Mediului din România raportul privind impactul asupra mediului elaborat pentru acest proiect cu privire la Portul Izmail.

1 Februarie 2023 - România a transmis o scrisoare din care reiese că mare parte din aspectele sensibile ridicate anterior nu au fost luate în considerare din motiv că ”investiția este una privată și impactul are caracter local”, raportîndu-se numai la efectele pe termen scurt din realizarea lucrărilor, deși partea română a arătat că trebuie analizate efectele în perioada de funcționare/întreținere cale navigabilă.

Pînă în prezent, Ucraina nu a reacționat la comentariile și propunerile transmise în data de 01.02.2023 și, prin urmare, consultările transfrontaliere nu sunt finalizate la această dată.

09 Februarie 2023 - Direcția navală a Ministerului Transporturilor și Infrastructurii (Ro) a organizat o întîlnire cu reprezentanții MAE, Ministerului Mediului, Poliției de Frontieră, Garda de Coastă, în cadrul căreia a pus la dispoziție elementele pe care le avea privind anumite activități pe Dunăre ale părții ucrainene. Întîlnirea a fost de natură să sprijine MAE român în sensul demersului acestui Minister pentru formularea unei poziții ferme a României față de acțiunile Ucrainei.

16 Februarie 2023 - Partea ucraineană anunță armatorii că adîncimea canalului Bîstroe este de 6,5 m (de la 3,9 m cît avea anterior), iar navele mari pot tranzita canalul.

19 Februarie 2023 - Ministerul Infrastructurii din Ucraina anunță oficial (pe Twitter) că adîncimea pe canalul Bîstroe a ajuns la 6,5 m (de la 3,9 m), iar navele mari pot tranzita canalul.