Romînia împotriva Republicii Moldova

PRELIMINARII

Moldova dintre Prut şi Nistru, cedată de turci, din 1812 se afla sub jurisdicţia Rusiei. Atunci «Romînia» nici în proiect nu exista. Valahia şi «Moldova turcă» rămîneau sub suzeranitatea sultanului, adică «colonii turceşti» pînă în 1878. Din august 1916 Romînia (fără Transilvania, Bucovina şi Banat) era aliată a Rusiei.

La început de decembrie 1917 existau două Romînii: Romînia Nemţească,cu capitala la Bucureşti, sub stăpînirea germanului August von Mackenzen, feldmareşal, şi Romînia Mîţîţîcă, cu capitala Iaşi, ghigosită în «celebrul triunghi al morţii», zona Iaşi – Vaslui – Huşi, oblăduită de germanul Ferdinand Hohenzollern.

Romînia Nemţească avea un fel de guvern din germanofili, care slujeau cu devotament regimul ocupant, ca şi politicienii romîni germanofili P.Carp, C.Arion, C.Stere ş.a. în frunte cu Al.Marghiloman. «Guvernul» Romîniei Nemţeşti susţinea legături cu guvernul Romîniei Micşorate prin diferiţi «agenţi», inclusiv C.Argetoianu, jurist, diplomat.

La 26 noiembrie 1917 neamţul A. von Mackenzen l-a silit pe neamţul Ferdinand Hohenzollern să semneze Armistiţiul de la Focşani, să-şi tradeze aliaţii. În urma contactelor permanente ale administraţiei germane de ocupaţie cu Al.Marghiloman, ale acestuia cu emisarii din Iaşi, Romînia Micşorată a trădat aliaţii din Antantă, trecînd de partea Germaniei, care îi permitea să ocupe Basarabia. La o întrevedere oficială Horstmann, şeful direcţiei politice a administraţiei germane de ocupaţie, la 1 noiembrie 1917 «i-a vorbit lui Al.Marghiloman despre necesitatea (pentru romîni) de a avea Basarabia». În timpul tratativelor în vederea încheierii Armistiţiului de la Focşani (26 noiembrie 1917) C.Arion din grupul germanofililor din Bucureştiul ocupat «i-a ţinut colonelului Rîşcanu de la Iaşi următorul limbaj extraordinar: «Păstraţi armata şi, dacă puteţi, ocupaţi Basarabia!». În cele din urmă, la 26 decembrie 1917 în Bucureştiul ocupat de nemţi reprezentanţii comandamentului german de ocupaţie şi germanofilul Al.Marghiloman, împuternicit de guvernul din Iaşi, «au redijat (au redactat) proiectul cotropirii Basarabiei» (Al.Marghiloman, II, pag. 295).

Aşadar, cotropirea de către Romînia regală a Republicii Democratice Moldoveneşti, proclamate la 2 decembrie 1917 ca «părtaş cu drepturi egale al Republicii Democratice Federative Ruse», A FOST ANUNŢATĂ cu patru luni înainte de farsa politică poreclită «unire».

Urmează CRONICA COTROPIRII REPUBLICII MOLDOVENEŞTI dinainte anunţate...

PRIMA OCUPAŢIE ROMÎNEASCĂ A REPUBLICII MOLDOVENEŞTI. Ianuarie 1918 – 28 iunie 1940

1. Primele năvăliri războinice romîneşti. Decembrie 1917

1917 decembrie început. - «Încă de la începutul lunii decembrie 1917 constatăm pătrunderea unor unităţi militare romîneşti dincoace (pe malul stîng) de Prut». - I.Ţurcanu. Unirea... P. 128.

1917 decembrie 5. - Şedinţă a Sfatului Ţării. Reprezentantul departamentului pentru alimentare Cahul N.Akkerman a informat: «Faptul ocupării de către armata romînească a oraşului Leova a fost socotit de către organizaţiile democratice locale drept un act politic. Au început tulburările. Au fost ucişi un ofiţer şi un soldat, alt soldat a fost rănit. Soldăţimea romînească în grabă a părăsit Leova...» - Бессарабская жизнь, 8.12.1917; Левит, 2000.

1917 decembrie 7. - «În Leova au intrat două regimente romîneşti. Prin mitraliere au fost împuşcaţi cinci cetăţeni. Arestările continuă. La Cahul e linişte» (Ştefan Ciobanu. Unirea Basarabiei. Documente). - Viorel Mihail, II/4; Левит, 2000.

1917 decembrie a doua jumătate. – «În a doua jumătate a lunii decembrie găsim (?) pe ici pe colo (sic!) în ţinut unităţi militare romîneşti». – I.Ţurcanu. Unirea... P. 128.

1917 decembrie decada a doua şi a treia. – Înmulţirea năvălirilor războinice romîneşti asupra Republicii Moldoveneşti, deci şi asupra Rusiei, aliată a Romîniei.

Jucăuşa expresie deosebit de doctă a istoricului I.Ţurcanu «pe ici pe colo» ar vrea să ascundă realitatea războinică: «La sfîrşitul decadei a doua şi începutul celei de a treia la Chişinău vin diferite ştiri despre năvălirile soldăţimii romîneşti pe malul stîng al Prutului şi ocuparea de către aceste bande a localităţilor de pe teritoriul Basarabiei». – Левит, 2000.

1917 decembrie decada a doua. – Comisariatul gubernial Basarabia a primit următoarea telegramă din Minjir: «Satele Pogăneşti, Sarata-Răzeşi, Voineşti sînt încercuite de armatele romîneşti. Se împuşcă cetăţeni. Rugăm ajutor militar neamînat». – НАРМ, Ф. 727. Оп. 2. Д. 34. Л. 17; Левит, 2000.

1917 decembrie 21. – Gazeta Бессарабская жизнь publica informaţia: «Din Cărpineni ni se telegrafiază, că satele Pogăneşti, Sarata-Răzeşi şi Voineşti sînt încercuite de armatele romîneşti, care împuşcă în populaţie. Locuitorii cer ocrotire militară de urgenţă». – Бессарабскаяжизнь, 21.12.1917; Левит, 2000.

1917 decembrie 22. - Sfatul Ţării a primit telegramă din Cărpineni: «Satele vecine Topor, Pogăneşti, Voineşti sînt încercuite de armatele romîneşti. Conducătorii sînt făcuţi prizonieri. E rîndul Cărpinenilor». - НАРМ, Ф. 919. Оп. 2. Д. 2. Л. 208; Левит, 2000.

1917 decembrie 15. - Comitetul militar revoluţionar al Frontului de Sud a telegrafiat guvernului sovietic: «Situaţia pe Frontul romînesc este tragică. Armatele romîneşti au ocupat oraşul Leova şi cîteva sate din Basarabia. Au fost împuşcaţi revoluţionari... Basarabia s-a proclamat Republică Moldovenească în componenţa Republicii Federative Ruse cu parlament naţional «Sfatul Ţării»... - Известия ЦИК, 19.12.1917; Левит, 2000.

1917 decembrie 16. - Nota de protest a Guvernului sovietic ambasadei romîneşti din Petrograd. «Am primit ştirea de la Comitetul revoluţionar Chişinău, că armatele romîneşti au ocupat oraşul Leova şi cîteva sate din Basarabia...

Astfel de acţiuni criminale nu pot fi tolerate... Cerem să ne informaţi ce fel de măsuri a luat guvernul romînesc pentru a pedepsi elementele criminale din ofiţerimea şi birocraţia romînească...». Se prevenea: «Puterea sovietică nu va tolera pe teritoriul revoluţiei ruseşti orice represalii împotriva revoluţionarilor ruşi şi romîni...» - ДВП СССР. Т. I.; Левит, 2000; Viorel Mihail, II/5.

1917 decembrie 13. - Şedinţă a Sfatului Ţării. P.Erhan, şeful guvernului: «Pe teritoriul Republicii Moldoveneşti nu avem puterea deplină, ca să traducem în viaţă hotărîrile noastre... Dacă nu avem puteri trebuie să plecăm. Situaţia e disperată... Avem 15 000 de ostaşi. Unde-s ei?...» - Свободная Бессарабия, 15.12.1917; Левит, 2000.

1917 decembrie. - Şt.Ciobanu, membru al Sfatului Ţării, ministrul învăţămîntului: «Anume acele unităţi moldoveneşti, care se aflau la dispoziţia Sfatului Ţării, erau cel mai tare molipsite de bolşevizm şi nu puteam avea nădejde în ele». - Unirea...

1917 decembrie. - P.Cazacu: «A fost adoptată o hotărîre secretă să se adreseze după ajutor străin». La şedinţa închisă a Sfatului Ţării i s-a dat «carte blanche» Sfatului directorilor în această chestiune» - Cazacu; Левит, 2000.

1917 decembrie 12 - 15. - «Dnii Inculeţ şi Erhan erau în tratative secrete cu şeful statului-major Odesa pentru a se aduce două divizii de cazaci... Acţiunea n-a reuşit în urma intervenţiei la timp şi la locul cuvenit a elementelor naţionale (romînounioniste): d. Cristi, «directorul de interne» şi d. Pelivan, «directorul treburilor internaţionale» au plecat la Iaşi, unde au cerut ajutor de la generalul D.Şcerbacev şi guvernul romînesc...» - Cazacu; Левит, 2000.

1917 decembrie 14. - V.Cristi şi I.Pelivan au fost primiţi de Ch.Vopicka, ambasadorul SUA la Iaşi. Miniştrii moldoveni l-au informat «despre noua republică Basarabia». - Papers Relating... 1933; Левит, 2000.

1917 decembrie 14. - În timpul întrevederilor cu conducerea romînească s-a vorbit şi «despre alipirea Basarabiei la Romînia». Take Ionescu, viceprim-ministru, mărturisea: «... Ambii miniştri basarabeni, dnii Pelivan şi Cristi, au venit după ajutor (Republica Moldovenească era în componenţa Federaţiei Ruse).

Pelivan ne-a spus: «Cînd vorbiţi, cu mine, spuneţi totul, pentru că eu sînt pentru unire cu Romînia...» - Dezbaterile adunării deputaţilor. 1920 - 1921. № 27; Левит, 2000.

1917 decembrie 19. - Deschiderea la Chişinău a consulatului Republicii Franceze. Gazeta Sfatul Ţării a doua zi scria: «Franţa trimite misiunea sa în capitala Republicii Moldoveneşti, stabilind astfel relaţii internaţionale normale». - Свободная Бессарабия, 22.12.1917; Левит, 2000.

1917 decembrie 22 (1918 ianuarie 4). - Telegramă ministrului de război al

Romîniei: «... Rugăm să dispuneţi trimiterea în Chişinău a unui regiment ardelenesc cu posibilă urgenţă... Să ordonaţi ca acest regiment să stea la dispoziţia directorului Republicii Moldoveneşti. P.Erhan, I.Pelivan, V.Cristi». - Unirea...

(Din primele zile ale lui ianuarie 1918 armatele romîneşti tăbărîseră asupra Republicii Moldoveneşti pe întregul front de la Iaşi pînă la Huşi).

1917 decembrie 20. - P.Cazacu: «La 20 decembrie la Chişinău pe uliţi şi în alte locuri ale oraşului se răspîndeau foi volante, în care Sfatul Ţării era învinuit, că, în cîrdăşie cu Anglia, Franţa şi Romînia, vrea să continue războiul şi împreună cu Sfatul directorilor au vîndut Basarabia Romîniei, care, venind aici va instala ţarismul romînesc şi boierescul...» - Cazacu.

1917 decembrie 23. - Adresarea Comitetului central executiv moldovenesc al sovietului de deputaţi militari: «Basarabia nu doreşte nici un fel de despărţire de Rusia, nu recunoaşte nici un fel de romînizare, ci doreşte o viaţă liberă de sine stătătoare în familia unită a Republicii Federative Ruse, călăuzindu-se de lozinca autodeterminării naţionale». - Свободная Бессарабия, 23.12.1917; Левит, 2000.

1917 decembrie 26 (1918 ianuarie 8). - Şedinţă a Sfatului directorilor. În dezbatere invitarea armatelor străine; propunerea de «a trimite telegramă nu numai generalului D.Şcerbacev, dar şi autorităţilor romîneşti». «Cinci directori generali de orientare proromînească au demisionat, protestînd împotriva politicii şovăitoare a prim-ministrului» - НАРМ. Ф. 727. Оп. 2. Д. 21. Л. 189; Левит, 2000.

1917 decembrie 28 (1918 ianuarie 10). - Alte rezoluţii. C.Misircov (blocul minorităţilor) propune să se acorde Sfatului directorilor libertate deplină în reglementarea tuturor chestiunilor curente, inclusiv lupta cu anarhia, avînd garanţia internaţională a neatîrnării Republicii Moldova». - НАРМ. Ф. 727. Оп. 2. Д. 21. Л. 135; Левит, 2000.

1917 decembrie 28 (1918 ianuarie 10). - «Introducerea armatelor romîneşti - primejdie reală a cotropirii Basarabiei» - rezoluţie a Blocului unit alsocialiştilor, care a constatat o realitate crudă: «Introducerea armatelor romîneşti pe teritoriul Basarabiei poate fi primul pas spre ocuparea ei, spre înstrăinarea ei de Republica Rusă...» - НАРМ. Ф. 727. Оп. 2. Д. 21.Л. 134, 135; Левит, 2000.

(Ceea ce s-a şi întîmplat. Cotropirea romînească a Basarabiei se desfăşura chiar în acele zile. Armatele romîneşti se năpustiseră asupraRepublicii Democratice Moldoveneşti din decembrie 1917, iar de laînceputul lui ianuarie 1918 operaţia de «unire» prin foc şi sabie a RepubliciiMoldoveneşti a devenit generală din ordinul curţii regale romîneşti, cuaprobarea Antantei).

1918 ianuarie 15. - Scrisoarea ambasadorului Franţei la Iaşi Saint-Aulaire consulului din Chişinău Sarrait. «... Sfatul directorilor generali roagă o garanţie în scris în numele nostru şi al tuturor aliaţilor noştri, care ar explica scopul introducerii armatelor romîneşti în Basarabia...

Ambasadorii ţărilor aliate şi eu sîntem împuterniciţi să declarăm oficial că întroducerea armatelor romîneşti nu poate avea nici o influenţă nici asupra situaţiei politice interne a ţării, nici asupra viitorului politic al Basarabiei».

(De notat: copia scrisorii lui Saint-Aulaire a fost transmisă Sfatului directorilor generali, care a dosit conţinutul ei). - Sfatul Ţării, 24.01.1918; Левит, 2000.

1917 decembrie. – N.Iorga: «Moldovenii nu vor înceta niciodată de a fi vecini ruşilor».

«Ruşii vor rămîne mereu vecinii moldovenilor şi moldovenii niciodată nu vor înceta de a fi vecini ruşilor. Din multe puncte de vedere nu e vorba de simplă vecinătate, ci şi de o coabitare. Este o iluzie nu doar zadarnică, dar şi răufăcătoare, să-ţi imaginezi, că într-unul dintre aceste teritorii se va ajunge vreodată la înfăptuirea unei unităţi etnografice, integrîndu-i pe unii, de bună voie sau cu forţa, în forma naţională a celorlalţi». (Subliniere N.Iorga). – N.Iorga. Histoire de relations russo-roumaines. Iassy, 1917. P.158.

(N.Iorga, ca toţi romînii, foloseşte de la Dunărea de Mijloc pînă la Bugul de Sud apelativul «romîni». Dar, vorba lui L.Boia, «Trebuie să ştim despre ce vorbim/scriem»... Unde se afla inexistenta pînă la 1862         «Romînie» şi multiseculara Rusie?! De altfel, şi mai tîrziu, şi astăzi...).

1917 decembrie 29 (1918 ianuarie 12). - «Orientarea va rămîne pentru totdeauna cu Republica Democratică Rusească!» - Declaraţie amembrului Sfatului Ţării V.Prahniţkii. Dînsul a subliniat: «Astăzi Bloculnaţional moldovenesc declară, că orientarea sa va rămîne pentru totdeauna cuRepublica Democratică Rusească, altă orientare noi nu admitem. Şi numaicălcînd pe trupurile membrilor Sfatului Ţării poate fi altă orientare». -НАРМ. Ф. 727. Оп. 1. Д. 21. Л. 141; Левит, 2000.

(Aşa s-a şi întîmplat. Şapte zile mai tîrziu trupele romîneşti, ocupînd Chişinăul, l-au arestat pe V.Prahniţkii şi pe alţi membri ai Sfatului Ţării, i-au împuşcat şi au instalat altă orientare: a regimului romînesc de ocupaţie).

1918 ianuarie 1. - Raport al şefului statului-major al unităţilor revoluţionare din Basarabia E.Venedictov. «Basarabia s-a transformat într-o Republică naţională Moldovenească neputincioasă şi sărăcită din toate punctele de vedere... Sfatul Ţării la început organ cu elemente preponderent democratice s-a schimbat radical... Sfatul directorilor ca organ executiv promovează «o politică evident romînofilă»... Guvernul moldovenesc nu are nici o susţinere militară, dar contează pe unităţile romîneşti, care vin. La gara Bîcovăţ a fost înсartiruit un detaşament de transilvăneni la dispoziţia unui membru al Sfatului Ţării». - Борьба за власть советов... С. 267, 268; Левит, 2000.

1918 ianuarie 3. – Consfătuire la I.I.C.Brătianu (prim-ministrul Romîniei) cu participarea comandanţilor de divizii. S-a discutat trimiterea armatelor în «Basarabia». Generalul Al.Averescu nota: «Era strict necesar ca operaţia ocupării Basarabiei să nu fie compromisă...» – Averescu.

(Pînă la farsa «unire» mai rămîneau aproape trei luni!).

1918 ianuarie 4. – Darea de samă a Secţiei de front a Rumcerodului. «... Sfatul directorilor generali este cumpărat de francezi şi romîni», el «cere introducerea armatelor romîneşti în Basarabia». În procesul-verbal seconstata, că romînii au ocupat oraşele Leova şi Cahul, «se prevedeocuparea de către romîni a podului Ungheni», «romînii vor înainta spreChişinău». – Борьба за власть... ; Левит, 2000.

1918 ianuarie 4. – Hotărîre a guvernului romînesc de a trimite în Basarabia dinspre Razdelnaia deocamdată un «regiment de romîni transilvăneni» şi, totodată, de a trimite dinspre Prut un alt detaşament de transilvăneni şi grăniceri romîneşti. Adoptînd această hotărîre, miniştrii romîneşti socoteau că năvălirea concomitentă din direcţii diferite va surprinde apărătorii Chişinăului şi ocupanţii romîneşti nu se vor ciocni de o «rezistenţă serioasă». – I.Gh.Duca; Averescu; Левит, 2000.

1918 ianuarie primele zile. – Armatele romîneşti, năvălind mişeleşte asupra Republicii Moldova, au ocupat oraşele Cahul, Leova, Bolgrad, satele Vadul lui Isac, Manta... «Cahulul este declarat de ocupanţii romîni în stare de asediu. Satele sînt dezarmate. Sovietele şi comitetele sînt arestate. S-a introdus pedeapsa cu moartea». – Борьба за власть советов...; Левит, 2000.

1918 ianuarie 5. – Unităţile romîneşti au ocupat podul de cale ferată Ungheni, au împuşcat 12 membri ai sovietului deputaţilor muncitoreşti. – Одесские новости, 9.01.1918; Левит, 2000.

1918 ianuarie. - Aşadar, năvălirea armatelor romîneşti asupra Republicii Moldoveneşti «a fost hotărîtă cu mult înainte de umflatele telegrame chişinăuiene». Scopul romînilor nu era de a da ajutor Sfatului Ţării, CI DE A OCUPA BASARABIA! - Averescu; I.Gh.Duca; T.Ionescu; Levit,2000.

1918 început de ianuarie. - Take Ionescu, viceprim-ministru al Romîniei: «... Noi am trimis în Basarabia armate. Crede cineva, că guvernul care a trimis armate în Basarabia, considera că le trimite doar pentru a păzi stoguri de fîn? Toţi ştiau, că armatele se trimit în Basarabia pentru ca atunci, cînd aceasta va fi posibil, să realizeze actul de încheiere a unirii Basarabiei. Acesta este adevărul». - Dezbaterile adunării deputaţilor, 1920 - 1921;Левит, 2000.                  

1918 început de ianuarie. - I.Gh.Duca, fost prim-ministru al Romîniei: «... Nu mai era timp de pierdut... Noi am hotărît să trimitem trupele necesare CA SĂ OCUPE BASARABIA şi să înlăture orice primejdie bolşevică dintre Prut şi Nistru, să permită celor de la Chişinău (= căpeteniilor Sfatului Ţării) să realizeze ULTIMA FORMALITATE: UNIREA SOLEMNĂ A BASARABIEI CU PATRIA-MUMĂ». - I.Gh.Duca. Amintiri politice, v. III. Războiul. Pt. II. Munchen, 1982. P. 49; Левит, 2000.

1918 ianuarie 1. - «Intrarea armatei romîne în Basarabia s-a hotărît în Consiliul de miniştri al Romîniei de la 1 ianuarie 1918 şi în primele zile din ianuarie trupele au pornit...». - Cazacu.         

1918 ianuarie 4. - Guvernul romînesc a luat hotărîrea: «Basarabia trebuia ajutată şi salvată pentru paza intereselor neamului romînesc». - Kiriţescu, II.

1918 ianuarie, primele zile. - «Ministrul de război al Romîniei dădu ordin detaşamentelor de ardeleni din Kiev să se oprească la Chişinău spre a se pune la dispoziţia Sfatului Ţării». - Kiriţescu, II.        

1918 ianuarie început. - «Un detaşament de trupe (4 batalioane) de grăniceri şi ardeleni fu expediat din Iaşi spre Chişinău...». - Kiriţescu, II.

1918 ianuarie 6. - «Primele două batalioane de ardeleni din Iaşi ajunseseră la Ghidighici, dar atacate de trupe moldoveneşti, se retrag prin Truşeni, Scoreni, Ulmu, Nemţeni spre Prut». - Kiriţescu, II.

1918 ianuarie 6. - «Eşalonul romînesc rămas în Ungheni, ajuns în gara Corneşti, a fost atacat; generalul Necrasov, colonelul Socolov, care se aflau în tren, au fost ucişi». - Kiriţescu, II.

1918 ianuarie 5 - 9. - Năvălirile unităţilor romîneşti asupra Republicii Democratice Moldoveneşti dinspre Iaşi şi Kiev au fost comentate de I.Gh.Duca: «Voluntarii transilvăneni din Kiev au fost atacaţi la gara Chişinău, au fost dezarmaţi, făcuţi prizonieri şi trimişi la Odesa. Detaşamentul din Iaşi, cum numai a trecut Prutul, a avut de dus lupte mai grele. La Corneşti generalul Necrasov, colonelul Socolov şi doi apropiaţi ai lui Şcerbacev au fost ucişi, detaşamentul a fost nimicit, iar romînii membri ai comisiei interaliate au fost arestaţi la Chişinău şi trimişi ca prizonieri la Odesa». - I.Gh.Duca.

1918 ianuarie 11. - I.I.C.Brătianu: «... Trupele noastre se vor retrage...». - Ţurcanu. Unirea...

1918 ianuarie 12. - «Soldaţii romîni se vor întoarce la ei acasă». Declaraţie a «generalului Prezan, comandantul armatei romîne». Cînd armatele ocupante romîneşti ajunseseră la Străşeni, «generalul Prezan, şeful Marelui Cartier romîn, dă la lumină un manifest: «Cetăţeni ai Republicii Moldova!... Vă declar sus şi tare, că soldatul romîn, care şi-a mărit acum cîmpul lui de hrană, oastea romînească nu doreşte altceva decît să vă dea putinţă să vă statorniciţi autonomia şi slobozeniile voastre, precum veţi hotărî voi singuri... De îndată (ce se vor îndopa)... ostaşii romîni se vor întoarce la ei acasă. - General Prezan, comandantul armatei romîne. Iaşi, 12 ianuarie 1918». - Cazacu.

1918 ianuarie. - Constantin Kiriţescu, istoricul ocupării Basarabiei, evidenţiază din manifestul guvernului romînesc: «Oastea romînă nu va obijdui pe nici un locuitor al Republicii Moldoveneşti..., va fi chezăşie că prădăciunile, tîlhăriile şi omorurile nu vor mai începe şi apoi OATAŞII ROMÎNI SE VOR ÎNTOARCE LA EI ACASĂ». - Kiriţescu, II. Pag. 243, rîndul 15 de sus.

1918 ianuarie. - C.Kiriţescu, istoricul cotropirii Basarabiei: «Oastea romînească a trecut Prutul şi a pus piciorul pe pămîntul Basarabiei. Pasul sprinten al ostaşilor răsună pe acest pămînt de frate... NU, OSTAŞII ROMÎNIEI NU SE VOR ÎNTOARCE LA EI ACASĂ. Căci CASA VOASTRĂ - a moldovenilor! - ŞI A LOR – a romînilor - UNA ESTE...» - C.Kiriţescu, II. Pag. 243. Rîndurile 1 – 2 de jos.

1918 ianuarie 12. - «Desi intrarea armatei romîne s-a hotărît în consiliul de miniştri de la 1 ianuarie şi în primele zile din ianuarie trupele au pornit, guvernul nu dă comunicatul său presei din ţară decît la 12 ianuarie». - Cazacu. (De ce oare?!).

1918 ianuarie 12. - Din Comunicatul guvernului romîn. «Comandantul rusesc ne-a cerut, în urma intervenţiei Sfatului Ţării din Chişinău, să asigurăm prin trimiterea de trupe romîne ordinea în Basarabia...

Era absolută nevoie să NE asigurăm linia Chişinău - Ungheni...

Populaţia reclamă ajutorul ostaşilor romîni. Operaţiile pentru îndeplinirea acestor măsuri de ordine se desfăşoară potrivit dispoziţiilor luate». - Cazacu. (Nu există nici un document ce ar confirma vreo «cerere a comandamentului rus». «Intervenţiile Sfatului Ţării» privind chemarea armatelor străine se reduc la 2 telegrame:

1. Prima din 4 ianuarie 1918 (către ministrul de război al Romîniei) «de a dispune trimiterea la Chişinău a unui regiment ardelenesc» dinspre Kiev. La 6 ianuarie 1918 ministrul romînesc «a dat ordin ca 1 000 de ardeleni cu arme şi mitraliere» să pornească spre Basarabia. Reprezentantul Romîniei pe lîngă Rada Centrală generalul Coandă transmitea din Kiev: «Primul eşalon de ardeleni va pleca spre Chişinău, probabil, la 26.12.1917 (8.01.1918)». La acea dată bande («voluntari») de ardeleni şi de grăniceri romîneşti, conform hotărîrii guvernului romînesc din 4 ianuarie, năvăliseră pînă la Ghidighici, în preajma Chişinăului.

2. A doua telegramă a fost trimisă la 8 ianuarie 1918 lui D.Şcerbacev, comandant fără trupe. La acea dată 4 divizii romîneşti desfăşuraseră ofensiva generală împotriva Republicii Democratice Moldoveneşti pe frontul Lipcani - Chilia, ocupînd oraşele Leova, Cahul, Bolgrad, Ungheni, Călăraşi, sute de sate din partea stînga a Prutului cu scopul de a asigura, cică, «linia Chişinău - Ungheni». Închipuitele «adresări ale populaţiei» după ajutorul ostaşilor romîni fac parte din imensul volum de aiureli politico-ştiinţifice romîneşti.

Vasile STATI