Într-o lume a concurenţei industriale şi politice intense, marcată de evoluţiile din domeniul tehnologiilor avansate, creşte importanta uniunilor lingvistice. În acest sens este însemnată crearea, în anul 1996, la Lisabona, a Comunităţii Ţărilor Vorbitoare de Limbă Portugheză (CPLP), entitate cunoscută şi sub denumirea de Comunitatea Lusofonă, formată prin asemănare cu Commonwealth-ul britanic sau Francofonia. Cei peste 260 de milioane de locuitori din ţările CPLP: Angola, Brazilia, Cabo Verde, Guineea Bissau, Mozambic, Sao Tome şi Principe, Timorul de Est – foste colonii portugheze, constituie, împreună cu Portugalia, o importantă bază pentru această organizaţie, care se impune în primul rînd prin unitatea sa lingvistică şi culturală.

CPLP îşi are sediul la Lisabona şi este constituită din următoarele organe: Adunarea Şefilor de Stat şi de Guvern – organul maxim al CPLP, care se întruneşte din 2 în 2 ani, în cadrul ei fiind ales Secretarul Executiv al organizaţiei, pasibil realegerii pentru un al doilea mandat; Consiliul Miniştrilor – format din miniştrii afacerilor externe, care este responsabil de coordonarea activităţii CPLP şi de aprobarea bugetului organizaţiei, preşedinţia lui fiind rotativă; Adunarea Parlamentară – instituită prin decizia Consiliului de Miniştri din noiembrie 2007, care întruneşte reprezentanţele tuturor parlamentelor Comunităţii, formate în baza rezultatelor electorale obţinute la alegerile legislative din respectivele ţări; Comitetul Consultativ Permanent – ce deţine funcţia de supraveghere a activităţilor politice şi fiscale, se întruneşte o dată pe lună şi este condus de reprezentantul ţării ce deţine preşedinţia Consiliului de Miniştri; Secretariatul Executiv – responsabil de implementarea deciziilor adoptate de Adunarea Şefilor de Stat şi de Guvern, Consiliul Miniştrilor şi Comitetul Consultativ Permanent; Reuniunile Ministeriale Sectoriale – de competenţa cărora ţine coordonarea acţiunilor de cooperare pe domenii; Institutul Internaţional de Limbă Portugheză, cu sediul în or. Praia, Cabo Verde, care are drept obiectiv promovarea, protejarea, cultivarea şi difuzarea limbii portugheze ca vehicul al culturii, educaţiei, informării şi accesului la cunoaşterea ştiinţifică, tehnologică şi de utilizare oficială în cadrul forumurilor internaţionale.

Afirmarea ţărilor lusofone pe arena internaţională; consolidarea legăturilor politice în cadrul organizaţiilor internaţionale; fortificarea cooperării economice şi sociale, interparlamentare, diplomatice şi universitare; promovarea limbii portugheze şi a liberei circulaţii a cetăţenilor ţărilor membre în spaţiul CPLP; consolidarea solidarităţii; impulsionarea programelor de cooperare în domeniul juridic, tehnic, ştiinţific, cultural, economic şi impresarial – sînt unele dintre obiectivele acestei organizaţii.

În situaţia cînd Portugalia continuă să se resimtă după puternica criză economică în care s-a pomenit din 2008 încoace, unele din ţările lusofone, precum Brazilia şi Angola, înregistrează ritmuri sporite de dezvoltare, fapt care îi face pe liderii portughezi să privească cu încredere spre fostele sale colonii cu economii emergente, dar şi cu multă speranţă că acestea i-ar putea întinde o mînă de ajutor.

Factorul lingvistic este unul foarte însemnat. Tocmai de aceea unul din obiectivele prioritare ale Executivului lusitan este de a acorda o atenţie şi mai mare relevanţei limbii portugheze în relaţiile cu ţările CPLP, care devin strategice şi extrem de importante din punct de vedere economic.

În acelaşi timp, revalorizarea comunităţii portugheze tradiţionale din străinătate, stabilite cu unele excepţii preponderent în ţările vorbitoare de limbă portugheză, constituie un alt obiectiv de importanţă majoră pentru dezvoltarea relaţiilor financiare, economice, culturale, sociale şi politice cu ţările CPLP.

Pentru atingerea acestor obiective, Portugalia îşi propune să-şi sporească investiţiile în arealul CPLP; să intensifice schimburile comerciale bilaterale şi multilaterale din spaţiul lusofon şi din vecinătatea acestuia; să sporească eficienţa şi nivelul de coordonare în distribuirea ajutorului extern destinat dezvoltării; să promoveze în acest spaţiu o politică structurată, care ar cuprinde dezvoltarea întreprinderilor şi încadrarea cît mai amplă în acest proces a organizaţiilor neguvernamentale de cooperare pentru dezvoltare; să îmbunătăţească sistemul liniilor de creditare şi de asigurare, fapt care ar permite întreprinderilor portugheze să-şi folosească pe deplin potenţialul de dezvoltare.

Reorganizarea şi reprofilarea Institutului Portughez pentru Dezvoltare (IPAD) şi a Institutului Camoes ca instrumente vitale pentru promovarea politicii externe; menţinerea nivelului de predare şi propagare a limbii portugheze în lume; valorizarea multilateralismului bazat pe cultură ca platformă pentru internaţionalizarea întreprinderilor şi comunităţilor portugheze – sînt alte priorităţi ale Guvernului de la Lisabona.

Aceste acţiuni, de rînd cu crearea de alianţe privilegiate cu ţări şi comunităţi regionale cu o puternică prezenţă a limbii portugheze, vin să confirme în esenţă rolul de pivot pe care şi l-a asumat Republica Portugheză în cadrul CPLP.

Se pretinde de a stimula marile întreprinderi portugheze pentru a atrage în procesul de internaţionalizare, în baza exemplului acestora, şi întreprinderile mici şi mijlocii; de a sprijini crearea consorţiilor şi a reţelelor integrate de întreprinderi; de a relansa pe aceste pieţe marca „Fabricat în Portugalia” ca simbol al calităţii produselor portugheze cu care locuitorii lor sînt bine cunoscuţi şi într-un fel obişnuiţi; de a promova crearea camerelor de comerţ, altor structuri impresariale.

Despre importanţa pe care Executivul de la Lisabona o acordă relaţiilor cu ţările CPLP vorbeşte şi faptul că sintagma “strategia lusofonă” este inclusă în programul Guvernului.

Un element important în consolidarea relaţiilor dintre ţările CPLP îl  reprezintă cadrul juridic al acestei organizaţii. Acordurile ce vizează libera circulaţie a persoanelor facilitează deplasarea acestora nu doar pe teritoriul statelor membre. Astfel, cetăţenii din fostele colonii portugheze care obţin dreptul de a vizita Portugalia, primesc automat dreptul de a se deplasa liber pe întreg teritoriul Schengen, în timp ce portughezii se pot deplasa liber, spre exemplu, pe întreg teritoriul Africii Australe, fapt ce contribuie la stimularea relaţiilor de cooperare.

Cadrul juridic CPLP este completat de Acordul General de Cooperare, care prevede implementarea programelor şi proiectelor de interes comun ale părţilor semnatare, identificate de Consiliul de Miniştri şi aprobate de Adunarea Şefilor de Stat şi de Guvern; acordurile privind cooperarea în domeniul învăţămîntului superior; cinematografiei şi audiovizualului; tineretului şi sportului; vamal; combaterii traficului de stupefiante; combaterii HIV/SIDA; Planul strategic de cooperare în domeniul sănătăţii; Programul de cooperare tehnică CPLP/FAO şi altele.

În concluzie, menţionăm că fiind unite prin limbă, Portugalia, Brazilia, Angola, Mozambic, Cabo Verde, Sao Tome şi Principe, Guineea Bissau şi Timorul de Est, sînt separate de nivele de dezvoltare economică şi socială diferite. Și dacă perioada actuală este una de criză pentru Portugalia, este în acelaşi timp o perioadă de oportunităţi pentru ţările CPLP, în special pentru Angola şi Brazilia – ultima reprezentînd elementul cel mai promiţător în cadrul organizaţiei, care prin ritmul de dezvoltare economică pe care l-a atins, dar şi prin influenţa politică în creştere, au făcut ca această ţară sud-americană să devină unul din actorii cei mai relevanţi din grupul ţărilor cu economii emergente.

Valeriu OSTAFII, profesor ULIM